La împlinirea a 70 de ani de viață, academicianul Bogdan Simionescu a vorbit la Iași despre rolul Academiei Române în Marea Unire

Luni seară, 19 martie 2018, de la ora 17.00, în Sala „Vasile Pogor” de la Palatul Roznovanu din Iași, academicianul Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române și candidat pentru titlul de președinte al forului, a susținut prelegerea „Academia Română și Marea Unire”, într-o serie de evenimente organizate de Primăria Municipiului Iași.

Evenimentul s-a desfășurat și într-un cadru parțial festiv, în sală fiind prezenți colaboratori ai academicianului de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI), Filiala Iași a Academiei Române și Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, cu toții celebrând faptul că acad. Bogdan Simionescu a împlinit pe 16 martie 70 de ani. Întregul eveniment a fost moderat de către primarul Iașului, Mihai Chirica, și s-a desfășurat sub egida Centenarului Marii Uniri.

Academicianul Bogdan Simionescu a vorbit la începutul evenimentului despre importanța pe care Academia Română a avut-o de-a lungul timpului, în special datorită implicării membrilor săi în toate problemele importante ale societății. Prin prelegerea „Academia Română şi Marea Unire”, acad. Bogdan Simionescu a reliefat faptul că Academia a fost dintotdeauna locul în care erau reunite toate personalităţile marcante din ţară şi din străinătate, din domeniile ştiinţei, artei şi literaturii, fiind, mai concret, „cel mai înalt for ştiinţific” care era totodată şi un „corp independent în lucrările sale de orice natură”.

Pe lângă promovarea creaţiilor literare şi ştiinţifice, Academia Română a avut de la început rolul de a susţineunitatea culturală a tuturor românilor. „Academia a avut rolul de a promova creaţia literară şi ştiinţifică, de a răspunde de limba română prin stabilirea ortografiei, gramaticii şi elaborarea dicţionarului, de a răspunde de istoria românilor şi de a sprijini cultura şi spiritul naţional. Întotdeauna în mesaje publice sau private, membrii Academiei au militat pentru unitatea poporului şi pentru o singură naţiune. Cuvântul «naţional» nu este al nostru, este al francezilor. Oamenii mari au fost naţionalişti, ultranaţionalismul este un lucru de multe ori condamnabil, dar naţionalismul înseamnă pur şi simplu să ţii la poporul tău. Din păcate, noi am ajuns să fim mondialişti, europeni, dar nu mai suntem români, ceea ce mi se pare absurd. Caracterul naţional, unitatea culturală, limba şi istoria au fost şi sunt cuvinte şi concepte care se regăsesc şi se respectă constant în luările de cuvânt ale membrilor academiei”, a explicat academicianul Bogdan Simionescu.

Acesta a mai subliniat şi rolul pe care elita universitară l-a avut în evoluţia societăţii, principalele trei proiecte de ţară care au fost îndeplinite şi anume, Mica Unire de la 1859, Proclamarea Independenţei României din 1877 sau Marea Unire din 1918, fiind posibile datorită marilor personalităţi care s-au luptat ca să ducă la îndeplinire aceste proiecte. „Toate proiectele de ţară au fost conduse de oameni politici adevăraţi, care au murit mai săraci decât s-au născut, pentru că au dat tot: energie, avere, inteligenţă, muncă, pentru un ideal. Noi am putea avea acum un proiect de ţară care ar trebui să unească Basarabia şi România, însă numai dacă am avea oameni politici adevăraţi, universitari adevăraţi care să ne adune, să ne facă să nu mai fim dezbinaţi”, a completat academicianul.

În continuarea prelegerii, prof. univ. dr. ing. Mihail Voicu, președintele Filialei Iași a Academiei Române și membru corespondent al forului, a transmis că evenimentul organizat la Palatul Roznovanu nu este menit doar pentru a discuta despre tema conferinței susținută de acad. Bogdan Simionescu, ci și pentru a marca faptul că acesta a împlinit pe 16 martie 70 de ani. „Doresc să îi urez încă o dată mulți ani cu sănătate și o viață plină de succese în continuare. Știm cu toții că se pregătește pentru a candida la funcția de președinte al Academiei Române, iar filiala din Iași a făcut o recomandare în acest sens care, desigur, a fost acceptată. Consider că acad. Bogdan Simionescu este o personalitate marcantă a științei românești, cu răsunet internațional în primul rând în domeniul său, al chimiei, dar nu doar acolo”, a punctat prof. univ. dr. ing. Mihail Voicu. Acesta a mai precizat că reușitele academicianului Bogdan Simionescu se observă și după plecarea sa de la conducerea Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, prin dezvoltarea instituției pe fundamentul proiectelor europene câștigate cât acesta era manager, după 1990, în mod constant. „Rezultatele acestui institut sunt absolut remarcabile la nivel mondial. Domnul Simionescu este în continuare acolo, chiar dacă nu nominal, și lucrează la acel institut și se preocupă de rezultatele lui. Și acum se ocupă de domeniul științei în Academia Română, lucrează cu doctoranzii și obține rezultate deosebit de importante”, a mai menționat prof. univ. dr. ing. Mihail Voicu.

Și rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI), prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, a punctat reușitele deosebite în domeniul cercetării ale academicianului Bogdan Simionescu, menționând însă că există în familia sa o afinitate aproape genetică față de Politehnica ieșeană. „Spun asta pentru că plec cu gândul și cunoștința că domnul academician Cristofor Simionescu a clădit Universitatea Tehnică modernă. A făcut foarte multe în afară de poziția sa de cadru didactic al universității, chiar dacă nu uit că mi-a fost și el și tatăl său profesor. Majoritatea parteneriatelor pe care universitatea le-a dezvoltat în exterior, inclusiv colaborarea cu Academia Română, au fost intermediate de domnul academician Simionescu și au fost realizate și cu sprijinul Institutului «Petru Poni». A ajuns astăzi la o primă vârstă rotundă, dar sigur vor urma și altele. Întotdeauna, într-o comisie de doctorat, cel care vorbește ultimul are o misiune ușoară că are foarte puține de spus. Dacă ne referim la domnul academician Bogdan Simionescu, nimeni nu poate fi ultimul fiindcă sunt foarte multe de spus, indiferent de numărul de vorbitori”, a precizat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval. La finalul discursului rectorului, acesta i-a înmânat lui acad. Bogdan Simionescu o plachetă aniversară din partea comunității academice a TUIASI.

Academicianul Bogdan Simionescu s-a declarat copleșit de cuvintele adresate de antevorbitori, în acest sens fiind rostite cuvântări și de către acad. Victor Spinei, și el vicepreședinte al Academiei Române, precum și de Lăcrămioara Stratulat, director al Complexului Muzeal Moldova. Acad. Simionescu a apreciat că cele spuse despre el sunt cuvinte mari și i-a îndemnat, glumind, pe cei din sală să „nu credeți chiar tot”, dar a menționat că tot ce a reușit a făcut alături de oamenii care au mers alături de ei și care au avut încredere în el.

„Altfel nu se poate face, de unul singur nu poți face nimic. Ai nevoie de oameni și satisfacția cea mai mare a fost și a rămas momentul în care umblu prin institut și îi văd pe cei tineri că zâmbesc, că se uită la mine, că sunt bucuroși că mă văd. E un sentiment extraordinar de frumos”, a explicat academicianul. Acesta a lăsat să se înțeleagă că își dorește să sărbătorească același moment precum cel de luni seară și peste zece sau 20 de ani, dând exemplu o cuvântare a lui Solomon Marcus, de când a fost sărbătorit la Academia Română în momentul în care a împlinit 90 de ani. „Au fost multe mesaje atunci, iar la final Solomon Marcus a venit la microfon și a spus «știu că este târziu, dar vreau să vă vorbesc despre proiectele mele pentru următorii zece ani, pentru că dacă ai proiecte, trăiești, dacă nu, te-ai dus». Eu am proiecte pentru mai mult de zece ani. Muncesc 12 ore pe zi, așa sunt obișnuit, îmi iau patru, cinci zile concediu pe an, iar sâmbăta și duminica sunt tot la institut câte șase, șapte ore. Îmi face plăcere ceea ce fac, cred că munca te întreține, face să se miște celulele gri, să meargă conexiunile și cred că este ce ar trebui să facem cu toții”, a conchis acad. Bogdan Simionescu.