Academicianul Alexandru Zub a ținut o prelegere despre discursul istoric la Universitatea Tehnică

A X-a ediție a Simpozionului de Istoria Învățământului și Științelor Tehnice a avut loc joi, 15 noiembrie 2018, în Sala de Conferințe a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași.

„Deja putem vorbi de o tradiție, o manifestare care a intrat în conștiința Universității. Suntem tot timpul nerăbdători să vedem ce producții științifice vor fi trimise la acest simpozion”, a deschis evenimentul prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, prorector responsabil cu activitatea didactică și asigurarea calității. Acesta a subliniat faptul că în fiecare an cei care participă au parte de noi revelații legate de istoria universității și istoria unor domenii. „Aflăm tot timpul lucruri pe care le bănuiam, le intuiam, dar nu le-am cunoscut într-o formă directă.”

Academicianul Alexandru Zub a fost invitatul de onoare al simpozionului, cu prelegerea „Discursul istoric: dialog și persuasiune”, despre care a mărturisit că a fost gândită în perspectiva ideii de unitate națională, acum, la 100 de ani de la Marea Unire. Însă a ales să nu vorbească despre acel moment istoric, ci mai degrabă despre relația cu celălalt și nevoia noastră de a ne prezenta lumii și de a ne defini ca popor, ca unitate etno-culturală. „În actuala cadență a istoriei, evident precipitată încă din primii ani ai secolului XX, istoriografia își redescoperă misiunea dialogului cu lumea din afară ca o condiție a integrării în universul acesteia, dar și ca o necesitate defensivă a propriei comunități. Un complex al ignorării de către celălalt se instalase mai demult, cel puțin de când Kogălniceanu se plângea în 1837 că străinii, chiar și cei mai erudiți, nu știau mare lucru despre români și că o flagrantă injustiție li se făcea sub acest unghi”, a argumentat istoricul.

Conform academicianului, istorici și publiciști de orientări diverse s-au regăsit pe aceeași platformă în momente de criză, când era nevoie de a se explica lumii situația și drepturile românilor, subliniind că lui Kogălniceanu, Bălcescu, Hașdeu, Xenopol li se adăugau în acest sens nume precum Costache Negri, Dimitrie Bolintineanu sau Ion Ghica. „Este de observat că în epoca modernă aproape nu a fost cărturar român care să nu simtă nevoia de a-și recomanda neamul lumii din afară”, a completat istoricul, cu exemple de arhivă din scrierile și corespondența celor menționați.

La sfârșitul prelegerii, academicianul Alexandru Zub a primit din partea Universității Medalia Omagială „Gheorghe Asachi”. „Sunteți o personalitate care a fost și este pentru noi un simbol, un reper spiritual. Cunoaștem la ce v-ați expus din patriotism, din credință, atunci când aceste valori nu sunt niște simple vorbe în vânt, ci sunt niște realități asumate din convingere”, a spus prorectorul Neculai Eugen Seghedin la înmânarea medaliei.

Următoarea prelegere, „Moștenirea lui 1918”, i-a aparținut conf. univ. dr. Mihai Dorin, istoric. „Istoriografia a trebuit să răspundă imperativului de a fi în serviciul unei națiuni care trebuia să recupereze, să recâștige ce a pierdut în împrejurări istorice dramatice și să-și reconstruiască încrederea”, a început acesta, menționând apoi că trăim totuși un „centenar depresiv, într-o țară care-și pierde cumpăna și achizițiile pe care le-a făcut într-o perioadă de foarte mari încercări și presiune”, un centenar onorat mai degrabă de cărturari și de oameni simpli, care se dedică serviciului națiunii prin lucrarea lor, dar mai puțin cei care ne reprezintă.

Rugându-i pe cei din public să încerce să intre în atmosfera morală a epocii, pentru a înțelege care au fost provocările la care România a fost supusă în acest arc al așteptării și al încordării, istoricul a evocat în continuare câteva fapte despre Marea Unire, punând în context reușitele istorice ale românilor laolaltă cu prăbușirile acestora. „Oamenii timpului au încercat să explice cum de România se prăbușește atât de ușor. Avem destule prăbușiri în istoria noastră. Am avut o mare prăbușire în 1916, am avut o altă prăbușire la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, prin anii ’37 – ’38, a urmat o nouă prăbușire la finele Războiului și toate acestea trebuie înseriate în istoria noastră și explicate, dacă avem tăria morală, de caracter, să le asumăm și pe ele în economia faptelor istoriei”, a argumentat istoricul.

Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Nistor de la Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului a susținut prelegerea „Bicentenarul școlii superioare de inginerie – hotărnicie în limba națională din Țara Românească. Remember: Gheorghe Lazăr”, lucrată alături de șef lucrări dr. ing. Cristian Onu și șef lucrări dr. ing. Gabriel Săndulache. Profesorul Gheorghe Nistor a vorbit despre Gheorghe Lazăr, întemeietorul Școlii Superioare de Inginerie Hotărnicie în limba națională din Țara Românească, de la întemeierea căreia se împlinesc 200 de ani.„Gheorghe Lazăr a intrat a intrat în relații cu oamenii de seamă ai Capitalei, care răspundeau de organizarea școlilor din țară, expunându-le planul organizării unei școli puse pe temelii noi, un învățământ bazat pe o nouă structură, o nouă orientare”, a explicat profesorul.

Pentru că uneori apar confuzii, acesta a ținut să precizeze și faptul că Gheorghe Asachi a realizat prima școală în limba română de ingineri hotarnici, iar Gheorghe Lazăr a făcut același lucru cinci ani mai târziu la București.

Conf. univ. dr. ing. Gelu Ianuș, decanul Facultății de Mecanică, a susținut prelegerea realizată în colaborare cu prof. univ. dr. ing. Dumitru Olaru, prodecan, „Facultatea de Mecanică la 70 de ani”. „Preocupări în domeniul acesta al pregătirii inginerilor în domeniul mecanic au fost cu mult înainte, anul 1948 venind doar ca o urmare a acestor preocupări”, a declarat decanul în începutul discursului. Acesta a făcut apoi o trecere în revistă a momentelor importante în clădirea Facultății de Mecanică de la Iași, de la apariția cursului de desen de mașini specificat în hristovul domnesc din 28 martie 1828 până în prezent.

Simpozionul de Istoria Ȋnvățămȃntului și Ştiințelor Tehnice a continuat cu prelegerile:

• Pagini din istoria Institutului Politehnic din Iași. Anii ’50 | Conf. univ. dr. Gabriel Asandului
• Academicianul Stefan Procopiu – primul decan al Facultatii de Electrotehnică din Politehnica Ieseana numit in 1938| Prof. univ. dr. ing. Alecsandru Simion
• Profesorul Alexandru Climescu – eminent matematician și profesor al Universității Tehnice ieșene | Conf. univ. dr. mat. Alexandru Cărăușu
• Theodor Dragu și înființarea Atelierelor CFR Frumoasa / Nicolina | Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin
• Conferențiar Gheorghe Ailincai, ȋntemeietorul Şcolii de „Studiul metalelor” ȋn Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași | Prof. univ. dr. ing. Constantin Baciu, prof. univ. dr. ing. Costică Bejinariu
• Monitorizarea metalelor grele în mediul înconjurător: de la metode estimative la analiza în urme | Conf. univ. dr. ch. Laura Bulgariu, prof. univ. dr. ing. Carmen Teodosiu, prof. univ. dr. ing. Maria Gavrilescu
• Materiale textile cu arhitectură tridimensională | Conf. univ. dr. ing. Luminița Ciobanu
• Istoria unui concurs – CASA, IaȘi 2018 | Asist. dr. arh. Cristina TUDORA
• 65 de ani de dezvoltare în producția de rulmenți | Cătălin ȘERBAN, Gabriel ELISEI