Universitățile tehnice din România, nemulțumite de repartizarea locurilor la admiterea 2019

Cele mai importante subiecte cu privire la starea și viitorul învățământului tehnic din România au fost discutate în cadrul întâlnirii Alianței Române a Universităților Tehnice (ARUT), care a avut loc în perioada 6 – 8 iunie 2019 la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI).

La lucrări au participat 30 de reprezentanți ai celor cinci universități care alcătuiesc ARUT, rectorii și prorectorii de resort, dar și prof. univ. dr. arh. Marian Moiceanu, rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, invitat special al acestei întâlniri.

În cadrul unei conferințe de presă organizate vineri, 7 iunie 2019, reprezentanții universităților au transmis subiectele discutate în cadrul întâlnirii, principalul fiind modul de repartizare al locurilor la admiterea de anul acesta.

Prof. univ. dr. ing. Vasile Țopa, rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, a subliniat faptul că reprezentanții tuturor celor cinci universități tehnice au constatat că, deși declarativ toată lumea este alături de instituțiile de învățământ superior de profil tehnic, toate acestea au pierdut ca număr de locuri la licență, masterat și doctorat. Acesta a adăugat faptul că presiunea pe ingineri este mare, iar companiile care ar vrea să își stabilească subsidiare în România s-ar putea confrunta cu un deficit de forță de muncă dacă universitățile tehnice sunt dezavantajate în ce privește alocarea locurilor bugetate.

Completându-l, prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții București, a precizat că principiul precedentului, pe care se merge în prezent, nu este unul corect. Mai exact, domeniile pentru care absolvenții de liceu au avut un interes mai scăzut în anul anterior au primit mai puține locuri. „Mergând pe logica aceasta, vom ajunge la un moment dat ca anumite meserii din domeniul ingineriei să dispară, lucru care va avea consecințe grave pentru economia și siguranța națională și vă dau exemplul inginerilor de baraje. Apetitul pentru inginerie hidrotehnică a scăzut dramatic, din cauza investițiilor foarte slabe pe care le are statul român în acest domeniu. Barajele, așa cum foarte bine știm, reprezintă o resursă extraordinară a româniei dar în același timp și un potențial de risc foarte mare dacă nu vom mai avea inginerii care să facă analiza de risc la baraje și să le întrețină”, a punctat rectorul. A dat apoi exemplul inginerilor de infrastructură de transport, domeniu pentru care, din nou, apetitul este scăzut în România, deși oriunde în lume ingineria civilă merge în primul rând pe infrastructură. Motivul este faptul că statul neglijează investițiile. „Creăm un cerc vicios, nu oferim investiții, tinerii se reorientează. Deși locuri de muncă sunt, industria ar vrea mai mulți ingineri și nu avem de unde să-i dăm. Și în momentul în care vom vrea să facem investiții în infrastructură vom ajunge în situația în care nu vom mai găsi un număr suficient de ingineri calificați”, a adăugat profesorul, subliniind că logica repartizării cifrei de școlarizare pe baza unui precedent nu poate să producă efecte benefice.

Prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul TUIASI, a adăugat faptul că acest principiu al precedentului, deși incorect, nici măcar nu a fost respectat la doctorat, unde cele cinci universități ARUT au primit mai puține locuri decât au ocupat anul trecut. „La nivel național numărul de locuri a rămas aproape egal ca cel de anul trecut, deci undeva ele s-au dus și dacă le însumăm ajungem la aproximativ 200 de locuri la doctorat pierdute de universitățile noastre. S-au dus în zonele unde au o influență foarte mare financiară. La universitățile tehnice, datorită valorii studentului echivalent, un loc la doctorat echivalează cu șapte locuri la licență, dar la universitățile umaniste un loc la doctorat valorează 11 locuri la licență. Iată impactul acestor locuri și probabil zonele în care s-au dus. Nemulțumirea noastră este și mai mare în condițiile în care domeniile inginerești sunt printre domeniile prioritare prevăzute în Carta Uniunii Europene”, a argumentat rectorul.

În cazul TUIASI, de exemplu, au fost alocate cu 10% mai puține locuri la licență, cu 15% mai puține la studii de master și din 155 ocupate anul trecut la doctorat, anul acesta au fost repartizate 140. Numărul redus de locuri alocat studiilor doctorale în științe inginerești și distribuirea lor cu preponderență pentru domeniile socio-economice nu poate fi privit (în condițiile în care locurile la doctorat au o finanțare net superioară) decât o ca o modalitate indirectă de susținere financiară a anumitor universități.

Utilizarea acestui principiu al repartiției cifrei de școlarizare „după istoric” (după numărul de locuri ocupate / alocate în anii precedenți) a avut ca efect, pentru universitățile tehnice membre ARUT, acordarea unui număr de locuri pentru admitere, pe total, mai mic față de anul precedent, în total dezacord cu prevederile Strategiei Naționale pentru Învățământul Terțiar Românesc 2015 – 2020, în care se precizează (art.71) „datorită faptului că majoritatea sectoarelor performante din economia românească sunt asociate științelor inginerești, este absolut necesară corelarea ofertei actuale a învățământului terțiar cu nevoile pieței muncii”.

În ciuda tuturor semnalelor date de mediul economic privind necesarul, în continuă creștere, de absolvenți în domeniul tehnic, numărul acestora va fi și în perioada următoare in descreştere. În ciuda demersurilor facute în anii anteriori, nici acum nu există o metodologie de repartizare a cifrei de școlarizare pentru admiterea în universități în funcție de prioritățile economice ale României, precum și în baza unor indicatori de performață ai universităților și școlilor doctorale.

„Am antamat primele direcții pe care le vom transmite mediului universitar, și anume preocupările noastre legate de câteva aspecte, care suntem convinși că vor aduce în lumină ceea ce noi considerăm foarte important, și anume rolul pe care îl joacă universitățile tehnice în sistemul universitar românesc și mai ales în ceea ce înseamnă sprijinul dat de acestea dezvoltării economiei românești”.

a declarat prof. univ. dr. ing. Viorel-Aurel Șerban, rector al Universității Politehnica Timișoara și președintele în exercițiu ARUT

„Trăim într-o lume în care tinerii noștri doresc să se întâmple foarte repede obținerea unei diplome, în condiții foarte facile, și asta face ca domenii fundamentale, dar dificile, așa cum este și ingineria și nu numai, să nu mai fie atât de atractive. Acest lucru se poate face dirijat și prin politici prin care Ministerul Educației Naționale, la fel ca și CNFIS, vor găsi soluții în așa fel încât această realitate să se schimbe în ideea continuării dezvoltării României”

a declarat prof. univ. dr. arh. Marian Moiceanu, rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București

ARUT solicită Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS) și Ministerului Educației Naționale elaborarea metodologiei de alocare a locurilor bugetate pentru cele trei cicluri de studii, având în vedere prioritățile date de strategiile naționale și cerințele pieței muncii, precum și alte criterii de performanță cum ar fi: rata angajării în domeniul de studii, rezultatele științifice obținute (pentru ciclul de studii doctorale).

Prof. univ. dr. ing. Claudia Popescu de la Universitatea Politehnica București și președintele Consiliului Național de Finanțare a Învățământului Superior (CNFIS) a vorbit despre finanțarea universităților de stat, în cadrul lucrărilor prezentând o analiză a evoluției situației începând cu anul 2008. În ultimii doi ani a fost constatată o creștere a finanțării, în puternică legătură cu creșterea salariilor personalului didactic și didactic-auxiliar și cu creșterea burselor și facilitățile de transport pentru studenți. Partea care se referă la studenți reprezintă cam o treime din ceea ce universitățile primesc ca finanțare pentru partea de susținere a procesului educațional. „Din păcate, deși sumele au crescut, partea care ne revine din PIB este mult mai mică decât ceea ce ne-am dori și cred că toți suntem de acord că trebuie să milităm pentru o creștere mai mare a acestui procent”, a adăugat prof. univ. dr. ing. Claudia Popescu.

În cadrul ședințelor de lucru au mai fost abordate următoarele subiecte:

• educația antreprenorială în cadrul universităților de profil tehnic, discuție la care a participat și Paul-Andre Baran, consultant tehnologie și inovație în cadrul Fundației Româno-Americane
• competiția internă de granturi de cercetare dedicate tinerelor cadre didactice și cercetători, un succes al ARUT
• așteptările și realitățile sistemului de învățământ superior tehnic în România
• prezentarea sintetica şi analiza rezultatelor competiției 2019 a proiectelor FDI
• școlile doctorale, cu o analiză a alocării locurilor pentru doctorat și o evaluare a mulțumirilor și nemulțumirilor universităților în ce privește ceea ce se întâmplă în al treilea ciclu de studii superioare

Universitățile membre ARUT constată cu îngrijorare că evaluarea școlilor doctorale este în impas, deși mai multe universități (majoritatea din ARUT) au depus dosarele de autoevaluare în termenul specificat de lege, 15 martie 2019. Universitățile ARUT solicită Agenției Române de Asigurarea a Calității (ARACIS) demararea acestui proces chiar și cu o fază de pilotare, instituțiile de învățământ superior exprimându-și disponibilitatea în acest sens.

S-a discutat despre posibilitatea ca granturile ARUT, menite să compenseze parțial lipsa unor competiții de granturi lansate de către Ministerul Cercetării și Inovării, să fie introduse în categoria granturilor naționale din criteriile minimale stabilite la nivelul CNATDCU.

În urma analizei rezultatelor competiției 2019 a proiectelor FDI și a modului de desfășurare, membrii ARUT apreciază creșterea bugetului alocat acesteia și consideră necesar continuarea acestei competiții. Propunerea universităților ARUT este acordarea unor sume mai mari proiectelor câștigătoare, cu reducerea corespunzătoare a numarului proiectelor ce pot fi finanțate.

S-au discutat aspectele privind aplicarea principiilor antreprenoriale universităților tehnice, în baza parteneriatului dintre acestea și Fundația Româno-Americană. În acest sens, a fost propusă extinderea numărului de cadre didactice care să participe la pregătirea antreprenoriala în SUA, prin cofinanțarea stagiilor, în vederea creării în universități a unor structuri solide, care să promoveze aceste principii în rândul studenților și să contribuie la dezvoltarea managementului universităților.

Următoarea reuniune ARUT va avea loc în luna octombrie, la București.