![BEST Iași - Alături de concurenți [foto de la ediția din 2017 a concursului]](https://www.tuiasi.ro/wp-content/webp-express/webp-images/uploads/2019/03/43701835_770644593281945_6533560370033337478_n.jpg.webp)
Profesorul Ilie Bădescu, membru corespondent al Academiei Române și director al Institutului de Sociologie „Dimitrie Gusti”, a fost invitatul celei mai recente conferințe științifice din seria „Moștenirea lui Asachi”, organizate de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași în colaborare cu acad. Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române. Profesorul Ilie Bădescu a susținut online vineri, 14 mai 2021, prelegerea „Contextualizarea socio-demografică și geopolitică a României. Procese, probleme, situații sociale”.
Acad. Bogdan Simionescu a precizat la începutul evenimentului faptul că seria de conferințe „Moștenirea lui Asachi” este gândită să acopere și subiecte culturale sau care țin de științele umaniste, nu doar inginerești, continuând cu o scurtă prezentare a invitatului. Prof. univ. dr. ing. mat. Daniel Condurache a adăugat faptul că subiectul prelegerii este cu atât mai important „într-o perioadă în care ignoranța agresivă stă să ne atace de la orice colț”.
„Din momentul acesta mă simt și eu la Iași, mă simt acasă. Iașul este un loc unde cultura a dobîndit universalitate și este o onoare pentru mine să stau acum cu domniile voastre într-o comunicare dedicată unui fenomen de maximă importanță pentru orice stat, dinamica socio-demografică a populației privită dintr-o perspectivă distinctă față de ceea ce este în clipa de față adoptat ca model de prezentare în discursul public”, a deschis profesorul Ilie Bădescu conferința.
În cadrul prelegerii sale, invitatul a dezvoltat conceptul de „iarnă demografică”, adică îmbătrânirea, scăderea populației și declinul progeniei, „un fenomen de maximă alarmă, o dimensiune strategică în ce privește politica inteligentă a statelor”. În primul rând a propus o contextualizare în trepte: individ, cuplu, societate, lume.
A vorbit despre contextul edenic și contextualizări omenești: „Pe toate Dumnezeu le-a făcut în acord perfect cu pattern-urile lor, design-ul divin, iar pe om în acord cu chipul divin. Bărbatul și femeia alcătuiesc perfecțiunea dumnezeiască. De aceea Dumnezeu a creat instituția căsătoriei.” Conform cercetătorului, Parabola Semănătorului ne arată cât de importante sunt contextele în expresia bună a lucrurilor. Contextele confirmă, deviază, falsifică, suprimă șamd., iar contexte sufletești diferite induc evoluții diferite (grijile lumii, superficialitatea inimii etc). „Primul act prin care omul a introdus propria sa contextualizare a fost cel prin care s-a distanțat de Dumnezeu, adică s-a mutat din contextul vieții eterne în contextul morții eterne, din care bineînțeles nu l-a putut ridica, nu l-a putut aduce la viață decât tot o lucrare în care este implicată relația omului cu Dumnezeu.”
În susținerea acestei idei, cercetătorul a prezentat o hartă corporală a emoțiilor, care arată cum manifestările sufletești se imprimă pe trup și induc o anumită contextualizare somatică a omului, care marchează devenirea lui ca ființă pe Pământ.
Sistemele vii, explică sociologul, etalează trei trăsături de care depinde perpetuarea lor: încrucișarea, împărtășirea cu ceilalți și destinul comun, iar cuplul este expresia contextualizată a încrucișării.
În ce privește contextualizarea socială, există o multitudine de contextualizări distructive, de la regimurile de ocupație, contextele suicidare, devianțele, șamd. Sociologul american W.J. Thomas distinge trei procese dezorganizante: ale vieții individuale, ale sistemelor sociale și ale apartenenței.
„Din momentul în care în evoluția societăților apare ceea ce Michel Foucault numește «regimul politic al adevărului», adică cine controlează contextualizările sau definirea situațiilor are și puterea. Puterea este rezultatul acestui control al definițiilor și deci al contextualizărilor.”
„Regimul politic al adevărului poate introduce contextualizări deviate sau chiar falsificări, și atunci în societate se afirmă sistemul defensiv al adevărului, adică sistemul științelor, motiv pentru care științele sunt fundamentale pentru funcțiunea sistemelor și a societăților. Unde apar blocaje în actul de cunoaștere, apar blocaje funcționale în societate și chiar în dinamica statului.”
Ilie Bădescu, sociolog
Este adusă apoi în discuție teoria sociologului american Immanuel Wallerstein, care spune că povestea obiectivă a popoarelor este inteligibilă în și prin contextualizarea indusă de dinamica sistemului mondial modern. Wallerstein consideră că mondializarea economică a lumii nu aduce și mondializarea dezvoltării, ci generează periferializarea, stratificarea lumii în centre, semi-periferii și periferii.
Profesorul Ilie Bădescu a prezentat în continuare o vedere focalizată pe România a fenomenului iernii demografice, prezent în Europa și în restul lumii. Fenomenul „oboselii” popoarelor este evidențiat și în documentarul „Demographic winter”.
Conform cifrelor publicate de sociologul american Steven Mosher, populațiile a 13 țări europene, printre care Rusia, Polonia, Ungaria și România, au început deja să se prăbușească. 728 de milioane de oameni vor fi doar 557 de milioane în 2050, iar trei din cinci europeni vor fi dispărut la finalul secolului XXI. Populația Rusiei de 143 milioane în 2005 va mai avea 112 milioane în 2050, iar Franța va fi 40% musulmană.
Această dinamică este influențată de vionța de perpetuare, slăbită de indici precum divorțurile, adulterismul sau avorturile și exprimată prin slăbirea credinței, secularizarea sau deztradiționalizarea. Indicatorul voinței de perpetuare este dinamica socio-demografică a cuplului.
„În societatea tradițională, una dintre angoasele fundamentale ale omului era legată de dispariția neamului. Dacă cuplul nu era rodnic, nu aducea copii, apărea frica și grija «să nu ne piară neamul». Asta era una dintre motivațiile care însoțeau strategia biologică a comunității. În societățile moderne, mult mai importantă decât supraviețuirea neamului este bunăstarea individului, motiv pentru care apare acest fenomen al cuplurilor cu copii.”
Ilie Bădescu, sociolog
Declinul secular al progeniei atestă diferența mare dintre capitalismul maturizat (perioada interbelică), comunismul „dictaturii de dezvoltare” (postbelicul târziu) și neocapitalismul timpuriu. Cea mai gravă contracție a capitalului genealogic românesc s-a petrecut în acest al treilea interval istoric: declin de la 30 de născuți vii la 1.000 de locuitori în 1930 la 5 copii la 1.000 de locuitori în 2018, cu o redresare între 1967 – 1989.
Cercetătorul susține că în următorii 80 de ani populația României va fi relativ staționară dacă va crește numărul cuplurilor cu doi și trei copii, pentru a compensa efectele demografice ale cuplurilor cu un copil și fără copil. Astfel, indicele strategic al politicii demografice ar trebui să fie stimularea cuplurilor cu doi și trei copii.
Îngrijorătoare, spune profesorul, este și creșterea ratei divorțialității în mediul rural.
În România, fenomenul sterpiei opționale este indus și de teama de viitor. Recesiunea și îndatorarea au agravat în ultima perioadă evoluțiile seculare ale stocului biologic.
Cu toate acestea, începând cu anul 2006 se observă un „dezgheț demografic”, printr-o ușoară redresare a ratei fertilității. În schimb, media anuală pe comune a nou-născuților între 1990 – 2015 a fost în constant declin. „Avem o scădere de 50%, în condițiile în care și rata mortalității crește în rural, ceea ce arată de ce îmbătrânirea rurală este mai scăzută decât în urban, pentru că aici speranța de viață este mai mică”, explică sociologul.
Întrebat din public care ar fi soluțiile pentru situația demografică îngrijorătoare a României, sociologul a menționat politicile sanitare din state occidentale, precum Marea Britanie, care au crescut speranța de viață. O altă cauză a situației drastice, spune profesorul Ilie Bădescu, este specificul instabil politic autohton, România schimbând 13 cicluri politice în ultimii 100 de ani, pe când în Marea Britanie în 300 de ani au fost doar trei cicluri politice. Alte cauze, conform sociologului, sunt relația dintre elite și populație, nivelul scăzut de prosperitate a clasei mijlocii, declinul mediului rural, dar și cele trei revoluții: revoluția sexuală, revoluția divorțurilor și revoluția feministă. „Urbanismul acesta de tip modern și post-modern aduce cu sine asemenea fenomene”, spune sociologul Ilie Bădescu.
