TUIAȘI 200: Simpozionul de Istoria Învățămîntului și Științelor Tehnice

A cincea ediție a Simpozionului de Istoria Învățămîntului și Științelor Tehnice a marcat în 2013 începutul manifestărilor aniversare dedicate împlinirii a 200 de ani de la înfiinţarea Şcolii de Inginerie şi Hotărnicie de către Gheorghe Asachi şi a 75 de ani de la începerea cursurilor Şcolii Politehnice Ieşene (TUIAȘI 200).

Acesta a avut loc pe 13 noiembrie 2013, de la ora 9.00, în Sala de Conferințe din corpul T al TUIAȘI și a găzduit susținerea a 19 lucrări științifice care au abordat, în principal, istoricul unor domenii de specialitate, al unor facultăţi şi al unor departamente ale TUIAŞI. Evenimentul a fost moderat de către prof. univ. dr. Mihai Dorin de la Catedra de Științe Socio-Umane a TUIAȘI, organizator al simpozionului. Datorită pretextului aniversar, o serie de lucrări s-au axat pe personalitatea cărturarului Gheorghe Asachi și pe rolul său în punerea bazelor învățămîntului tehnic superior, dar și pe cel al picturilor din Aula „Gheorghe Asachi” din Corpul A. La manifestare a fost prezent și un profesor din Italia, care a vorbit despre relația lui Gheorghe Asachi cu spațiul italian.

Ctitorul de școli care a adăugat muzicii ingineria

Profesorul Gheorghe Nistor, primul dintre vorbitori, a accentuat vocația de întemeietor și formația enciclopedică a lui Gheorghe Asachi, subliniind ideea că „muzicii i-a adăugat ingineria”. Acesta a explicat că înființarea Școlii de Hotărnicie a reprezentat sincronizarea cu ritmul occidentului. Tot el a reliefat faptul că Asachi a dus la creșterea prestigiului învățămîntului superior național prin dezvoltarea unui sistem de învățămînt care a permis acordarea primelor atestate de inginer.

Prof. univ. dr. Mihai Dorin a venit în completarea expunerii unei biografii concentrate cu o invitație la lectură prin grila de memorie, atrăgînd atenția asupra faptului că „sîntem o verigă în lanțul istoriei. Gheorghe Asachi a avut o mînă bună pentru o astfel de materie – ingineria, în starea de apăsare culturală” și i-a invitat pe cei prezenți să reflecteze nu doar la opera, ci și la conduita lui Gheorghe Asachi. El a vorbit despre vocația occidentală a întemeietorului care s-a preocupat de păstrarea autonomiei culturale a poporului român și de întoarcerea la latinitate. „El a realizat o operă de pionierat în Moldova, restaurînd mitologia veche românească. A lupta împotriva unei culturi a formelor elegante dar fără viață și a restaurat definitiv limba românească”. 

Lect. univ. dr. ing. Gabriel Asandului a evidențiat faptul că Gheorghe Asachi, „unul din iluminiștii întîrziați ai Europei”, a căutat să răspîndească învățămîntul românesc de toate gradele, fiind responsabil de introducerea spiritului științific. Acesta a evidențiat și rolul Academiei Mihăilene care a reprezentat o treaptă superioară în raport cu Școala de Hotărnicie, fiind un centru științific, o instituție de cercetări și de popularizare a științei în Moldova și în principate.

Armata de oameni care a făcut Universitatea să funcționeze

Simpozionul a culminat cu prezentarea prof. univ. dr. ing. Neculai Seghedin, prorector resposabil cu activitatea didactică la TUIAȘI, care a vorbit despre „Picturile din Aulă”, descriind demersul de refacere a aspectului Aulei „Gheorghe Asachi” din Iași. Acesta a prezentat o serie de documente mai vechi, fotografii, cărți poștale, procese verbale care reflectau preocuparea de refacere a Aulei ce a fost distrusă parțial în timpul răboiului. Profesorul a mărtuirist că aceste documente au fost „o revelație pentru mine, care atestă că în Școala Politehnică și în Institut au existat oameni cu o determinare pentru recuperarea istoriei și că există o armată nevăzută de persoane care fac toată instituția să funcționeze”.

Acesta a explicat faptul că Petru Poni a fost cel care a realizat primele schițe ale Universității (Palatul Universitar din Copou), inaugurată în 1987, în prezența Regelui Carol I al României și a Reginei Elisabeta a României. De aceea, în cinstea acestora, în Aulă au fost amplasate tablourile care îi reprezentau, dar care au dispărut în 1947. După război, ele au fost înlocuite cu picturile reprezentîndu-i pe Petru Poni și Gheorghe Asachi, realizate de către Nicolae Popa. Pe vremuri, în Aulă se făceau proiecție de cinematograf și se țineau ședințe ale Asociației de Strîngere a Legăturilor cu Uniunea Sovietică. Profesorul a evidențiat importanța conservării „patrimoniului fizic și spiritual al instituției”, explicînd că dezvelirea picturilor de pe 15 noiembrie 2013 reprezintă tocmai un astfel de gest de recuperare a memoriei. 

Depășind visele înaintașilor

Tematica Simpozionului s-a deplasat către aspecte de istorie recentă și a surprins parcursul istoric al unor discipline, specializări și departamente și, nu în ultimul rînd, către realizările întreprinse de profesorii și catedrele Universității Tehnice. Expunerile au avut în vedere de la începuturile telecomunicațiilor, „dreptul la arhitectură” și construirea primelor calculatoare, pînă la noile programe din cadrul facultăților și tehnologiile neconvenționale. După cum a precizat conf. univ. dr. ing. Daniela Șuteu, acest „simpozion onorează, motivează, obligă. A vorbi despre istoria învățămîntului tehnic, presupune și a prezenta ce sîntem astăzi datorită celor care de 200 de ani au trudit prin unitățile sistemului de învățămînt ieșean. Este de datoria noastră să depășim visul celor care au pus bazele școlii de inginerie și să ne mîndrim cu ea”. Aceasta a accentuat că misiunea TUIAȘI este în prezent aceea de a „transforma visele în ceva palpabil”, explicînd că scopul suprem este acela de a prelucra absolventul de liceu pentru a-l transforma în inginerul de astăzi, care trebuie să fie un intelectual complet și să beneficieze de o pregătire interdisciplinară.

Profesorul Alecsandru Simion a accentuat importanța unei manifestări care să abordeze istoria învățămîntului și științelor tehnice, fiindcă îți permite „să te translezi în timp, să intri în preocupările acelor vremuri. Acest lucru îți dă emoții care parcă te mai îmblînzesc în pornirile exagerate”. Referitor la manifestarea TUIAȘI 200, acesta a mai adăugat că „omagierea este importantă pentru universitatea noastră. Prin intermediul ei află și alte instituții că tu exiști. Fiindcă degeaba ai un trecut valoros dacă nu ești recunoscut.”

Lect. univ. dr. Horia Chiriac a exprimat un optimism prudent privind dezvoltarea spiritului științific în spațiul cultural european, întrebîndu-se retoric dacă „inginerii nu ar fi putut să facă mai mult ca să ajungă la forme mai ieftine ale energiilor alternative?”. Citînd un studiu american care suprindea faptul că evoluțiile climatice nu se încadrează într-un tipar natural, a emis ipoteza că omenirea e flagrant întîrziată și că nu are încă valorile și cunoștințele în plan practic ca să rezolve probleme serioase. Aceasta a intrat în dialog cu prof. univ. dr. ing. Mihail Voicu, membru al Academiei de Științe Tehnice, care a apreciat că „este hazardat să faci prognoze climatice pe 100, 200 de ani. Pînă la urmă, trebuie să fie stabilit cît produce natura ca poluare și cît produce omul”.

Lenuța Chiriția de la Muzeul Științei și Tehnicii din Iași a vorbit despre Mihail Konteschweller,  profesor la Institutul Politehnic din Iași, un pionier al telemecanicii, specialist în domeniul radiocomunicațiilor, care a introdus și a popularizat radiofonia în România. Aceasta a povestit cum el, la 17 ani făcea fotografii aeriene pe un zmeu, cum a urmat medicina la Paris, s-a specializat în Marconi Wireless Telegraph și a fost supraveghetor al aparatelor de radio în război, în Anglia. Printre invențiile sale se numără un dispozitiv de eliminare a unor paraziți, alimentarea intermitentă a aparatelor de radio, un brevet de invenție cu forma aerodinamică a automobilelor și un vaporaș telecomandat. În prezent, la Iași se organizează un concurs care îi poartă numele, inițiat de Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației.

Pe parcursul celor șase ore de derulare a Simpozionul, asist. univ. dr. ing. Cristian Andriesei a vorbit despre începuturile telecomunițiilor în România, șef lucrări dr. Mihai Drișcu a evidențiat „strînsa legătură între domeniile umaniste și cele tehnice, care fac posibilă vocația de arhitect”. Prof. univ. dr. ing. Corneliu Lazăr a prezentat stări și etape din evoluția învățămîntului de Automatică și Calculatoare din Iași, prezentîndu-i pe profesorii care au întemeiat această ramură de studii, iar conf. univ. dr. ing. Iulian Ioniță a făcut un scurt istoric al Facultății de Știința și Ingineria Materialelor. Pe parcursul manifestării au fost evocate și personalități precum Dragomir Hurmuzescu, Ștefan Procopiu, Cezar Parteni Antoni, Anton Șesan sau Radu Cernătescu, care au avut o cotribuție deosebită la dezvoltarea învățămîntului tehnic. 

Simpozionul a devenit deja o tradiție a TUIAȘI, conducerea instituției dorind ca în anul următor să capete o dimensiune națională. Acesta a fost organizat în colaborare cu Muzeul Științei și Tehnicii din Iași, Academia Română filiala Iași, Academia de Științe Tehnice din România filiala Iași și Academia Oamenilor de Știință din România filiala Iași. 

Răsfoiți programul Simpozionului