Aula Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, piatra de temelie a Palatului Universitar

Palatul Universitar din Copou, construit între 1893 – 1897 pe locul fostului Teatru Mare de la Copou și al școlii de Belle-Arte, are un stil arhitectonic eclectic flamboaiant. Piatra de temelie a acestei clădiri a fost pusă la 28 aprilie 1892 în prezența Alteței Sale Regale Principelui Moștenitor Ferdinand.

Această piatră se află undeva sub Aula Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași. Momentul este consemnat pe placa de marmură albă amplasată deasupra intrării în Aulă, dinspre Sala Pașilor Pierduți, care conține 19 picturi murale, acoperind 120 metri pătrați, realizate, între anii 1968 – 1978, de către pictorul Sabin Bălașa. Picturile au fost gândite ca o reprezentare a spiritualității românești.

Inaugurarea clădirii a avut loc la 21 octombrie 1897, în timpul ministeriatului lui Spiru Haret, la ea participând regele Carol I, regina Elisabeta, primul ministru Dimitrie Alexandru Sturdza și rectorul Neculai Culianu. În onoarea Reginei, acest moment este evocat pe placa ovală de marmură roșie amplasată în interior, deasupra intrării în Aulă. În perioada comunistă această placă a fost acoperită cu un panou oval reprezentând drapelul României și nimeni nu știa ce se află sub acel drapel. Și placa din Sala Pașilor Pierduți a fost acoperită într-un mod asemănător, rămânând un secret până în ziua de azi cine a salvat cele două plăci de la distrugere.

În Aulă au fost amplasate, în anul 1911, două portrete reprezentându-i pe Regele Carol I și pe Regina Elisabeta (Carmen Sylva). Aceste tablouri fuseseră executate de către pictorul Casei Regale, Mirea Demetrescu, care era și profesor la Școala de Belle Arte din București. După anul 1947, cele două tablouri au dispărut. „Un rol foarte important în ridicarea Palatului Universitar l-a avut familia regală – când au vizitat Universitatea în 1870 și ceva, Regele Carol scria în memoriile lui «Am vizitat Universitatea din Iași, găsit localul în stare infamă». După aceea, a făcut niște demersuri împreună cu Petru Poni și cu Spiru Haret pentru a se ridica acest Palat Universitar. Implicarea familiei a fost foarte importantă, chiar fundamentală. Fără ei, lucrurile se mișcau foarte greu.”

Aula, deși puternic afectată de bombardamente, a fost folosită pentru diverse adunări, aici ținându-se întrunirile Asociației pentru Legăturile cu Uniunea Sovietică (ARLUS). Acolo unde se află cele două tablouri erau amplasate două panouri cu texte mobilizatoare comuniste.

În anul 1958 a fost luată decizia pictării a două tablouri reprezentându-i pe Gheorghe Asachi și Petru Poni, acestea fiind pictate de către pictorul Nicolae Popa. De asemenea, au fost pictate și cele 12 portrete de pe tavanul Aulei. Refacerea stucaturii și a decorației Aulei a fost realizată de pictorița Niculina Bogza, preluând unele motive artistice de la decorarea Palatului familiei Sturdza de la Miclăușeni.

Pe tavan se află o frescă ce reprezintă o alegorie, aceasta fiind în prezent acoperită de tencuială, însă parțial se poate observa în partea dreaptă a sălii. În 2010, cu ocazia unor lucrări de restaurare de rutină, muncitorii au descoperit fresce vechi de aproape un secol, realizate cu chenare din foiță de aur și argint sau cu umbriri din aceleași materiale – o descoperire unică. „Sunt urme de fresce și zone cu fresce cu modele decorative florale și vegetale încă aproape întregi, despre care nimeni nu mai avea cunoștință și despre care nici documentele istorice nu făceau referire”, declara atunci Horia Teodorescu, prorector în cadrul Universității.

În anul 2013, la aniversarea a 200 de ani de la înființarea de către Gheorghe Asachi a primei clase de ingineri hotarnici cu predare în limba română, a fost luată decizia refacerii aspectului inițial al Aulei, prin amplasarea celor două tablouri reprezentându-i pe Regele Carol I și Regina Elisabeta. Acestea au fost executate de către pictorul Mihail Tarași, profesor universitar doctor la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. Tablourile conțin și mesaje încifrate – regina ține mâna pe o carte, care este o ediție a Poesiilor lui Mihai Eminescu, iar legenda spune că cei doi au avut o mică dispută pe teme literare, la un moment dat Regina spunându-i lui Eminescu „…nu uita că sunt regina României…”, la care Eminescu ar fi răspuns „da, dar nu sunteți și regina poeziei”. Prin acest gest, autorul a dorit să-i împace pe cei doi poeți. Mai există un mesaj încifrat și în portretul regelui, dar, în afară de pictor, numai o singură persoană mai cunoaște acest secret.

La 16 decembrie 2016, a fost dezvelită o placă comemorativă ce marchează funcționarea Senatului României în perioada Primului Război Mondial în Aula Universității, considerată a fi una dintre cele mai frumoase aule din țară.