Marți, 17 noiembrie 2020, începând cu ora 12.00, conducerea Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) a premiat profesorii emeriți și seniori, excelența în cercetare și membrii de onoare ai comunității academice, într-o conferință online ce a marcat Zilele Universității și care a fost dedicată academicianului Cristofor Simionescu, ctitorul Politehnicii moderne ieșene.
Ceremonia, la care au participat 150 de membri ai comunității academice, a fost deschisă de prof. univ. dr. ing. Daniel Condurache, care a spus că este una dintre cele mai importante zile din viața Universității, pentru că este ziua recunoștinței, în care celebrăm marii profesori care stau la temelia acestei construcții, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași.
„Împotriva unui stereotip pe care l-am auzit de multe ori și cu care nu sunt de acord, cunoașterea exactă, care stă la baza ingineriei, are de fapt același tip de trăire și de emoție ca trăirea artistică, pentru că a face un lucru, a rezolva o problemă complicată, îți trezește emoții estetice aproape, de același tip pe care le simte un pictor după ce și-a terminat pictura sau un prozator după ce și-a terminat romanul. Este o trăire pe care am simțit-o de multe ori, când desăvârșești ceva ai o bucurie aproape estetică. Iată, întâlnirea de astăzi și perioada prin care trecem ar fi făcut imposibilă comunicarea fără ingeniozitatea inginerului”
a mărturisit profesorul.
Întrucât festivitățile de anul acesta sunt puse sub semnul centenarului academicianului Cristofor Simionescu, ctitorul Politehnicii moderne ieșene, prof. univ. dr. ing. Daniel Condurache a citit apoi câteva gânduri ale academicianului din volumul cu același titlu, „Gânduri”:
„Nu ştiu şi nici nu cred că se ştie cu precizie când şi unde a fost inventată şcoala. O anumită învăţătură dau şi animalele puilor lor – şi cu atât mai mult au dat oamenii copiilor lor, din îndepărtate timpuri. Dar şcoala, ca instituţie socială, cu corp de învăţători şi de profesori are, cred, doar o vechime de câteva mii de ani. În paranteză fie spus, cuvântul «şcoală» provine din limba greacă şi înseamnă ad litteram «odihnă după muncă». Aşa se numeau, în Grecia antică, conversaţiile pe teme libere ale gânditorilor cu elevii şi cu adepţii lor. Acest termen era folosit în Roma antică pentru denumirea instituţiilor de învăţământ, păstrându‑şi sensul până în zilele noastre.”
Rectorul Universității, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, a spus că perioada pe care o traversăm, cu provocările ei, nu poate atenua din emoția simțită atunci când este evocată personalitatea rectorului și academicianului Cristofor Simionescu. A mai mărturisit că misiunea sa în cadrul acestui eveniment este una de suflet, întrucât în anul 1985 a fost studentul acad. Cristofor Simionescu la disciplina chimie organică.
„Deși este dificil să prezinţi, fie şi într-o zi întreagă, nu doar în câteva minute, viaţa unei personalităţi atât de covârşitoare cum este academicianul Cristofor Simionescu, este şi mai dificil să prezinţi ca fiind distincte diferitele aspecte ale acestei vieţi, pentru că ele se întrepătrund în mod implicit. De aceea, este dificil să vorbesc despre rectorul Cristofor Simionescu fără să discut despre cercetătorul, profesorul, creatorul şi, în primul rând, omul Cristofor Simionescu. Însă limitările temporale ale intervenţiei mele, precum si poziţia mea onorantă de Rector al Politehnicii ieşene, m-au convins să încerc să mă refer doar la Rectorul Cristofor Simionescu.”
Rectorul TUIASI a trasat pe scurt parcursul academic al acad. Cristofor Simionescu, începând cu anul 1943, când devenea preparator în ultimul an de studii la Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Școlii Politehnice „Gheorghe Asachi” din Iași.
„Din foarte succinta prezentare, se poate constata că în istoria, întreruptă sau nu, a Politehnicii ieşene de peste 200 de ani, cei 23 de ani ai mandatului de rector al acad. Cristofor Simionescu au fost cei mai denşi, cei mai spectaculosi în ceea ce priveste dezvoltarea patrimonială şi educaţională, vizibilitate şi recunoaştere. De aceea, în respectul unei istorii reale a universităţii tehnice, se poate afirma fără de tăgadă ca domnia sa este ctitorul Politehnicii ieșene moderne şi că acelei perioade îi datorăm într-o măsură covârşitoare ceea ce reprezinta această universitate acum.”
Citește aici discursul integral al rectorului TUIASI
Preluând cuvântul, prof. univ. dr. ing. Iulian Aurelian Ciocoiu, președintele Senatului TUIASI, a spus că universitatea a avut de înfruntat obstacole încă de la înființare, fie ele istorice sau umane, până la dobândirea autonomiei, statutului și prestigiului de care se bucură în prezent.
Școala politehnică ieșeană, cu o tradiție de două ori seculară, a înțeles încă de la început rolul fundamental al specialiștilor în domeniile tehnice și necesitatea legăturii nemijlocite dintre progresele teoretice și aplicarea practică a acestora pentru rezolvarea unor probleme concrete ale societății. Astfel, Dragomir Hurmuzescu, pionier al învățămîntului superior de profil electric și întemeietor al radiofoniei în România, spunea în 1903:
„Întregului nostru învățământ ar trebui să-i dăm o organizare cu mult mai practică, mai cu seamă că la noi priceperea, îndemânarea la lucrurile manuale și practice sunt considerate ca degradatoare și neinteresante. Învățământul nostru universitar organizat în vederea îndoitului scop teoretic și practic, ar da roadele cele mai frumoase și cele mai folositoare. Desvoltarea intelectuală nu este incompatibilă cu dibăcia în lucrurile practice, ci din contră sunt două calități care se complectează.”
Președintele Senatului a spus că universitatea a fost binecuvântată de-a lungul timpului să numere în rândurile sale personalități precum Radu Cernătescu, Ștefan Procopiu, Dimitrie Mangeron sau Cristofor Simionescu, „adevărați lorzi ai catedrei dar și lideri vizionari”, care au contribuit decisiv la consolidarea unui profil intelectual, moral și organizatoric unic în peisajul instituțiilor de învățământ superior din România.
Acesta a mai punctat faptul că provocările actuale au scos în evidență și unele hibe ale învățământului superior românesc, prilej cu care universitățile ar vor trebui să-și regândească din temelii strategiile, cu implicarea și consultarea tuturor factorilor implicați, comunitate academică, factori de decizie politică, administrație locală.
Prof. univ. dr. ing. Maria Carmen Loghin, prorector responsabil cu activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare, a subliniat importanța recunoașterii meritelor în cercetare.
„Este momentul în care comunitatea academică din universitatea noastră le adresează un cald «Mulțumesc!» acelora care au ales să se dedice acestei activități de elită, cercetarea. Această activitate, poate uneori pe nedrept trecută într-un plan secund, este cea care face diferența între universități. Toată lumea își dorește să fie în ranking-uri internaționale, dar cum poți fi acolo dacă nu ești vizibil? Cum poți fi vizibil dacă nu ai o activitate de cercetare, dacă nu produci cunoaștere și cunoștințe? Cum poți fi un profesor credibil dacă nu transmiți învățăceilor cunoașterea pe care tu o creezi?”
În continuare, prorectorul Carmen Loghin i-a premiat pe cercetătorii Universității.
Excelență în cercetare
- Prof. univ. dr. mat. Rodica TUDORACHE (Luca)
- Șef lucr. dr. ing. Bogdan ISTRATE
- Prof. univ. dr. ing. Mihăiță HORODINCĂ
- Prof. univ. dr. ing. Romeo CIOBANU
- Șef lucr. dr. ing. Andrei BOBOC
Vezi broșura premiilor pentru excelență în cercetare
Înainte de a-i premia pe profesorii emeriți, prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, prorector responsabil cu activitatea didactică și asigurarea calității, a mărturisit că, deși ceremonia de anul acesta are loc online, emoția n-a dispărut deloc. „Este un privilegiu pentru mine să prezint un astfel de moment înălțător.” Prorectorul a dezvăluit istoria titlului de profesor emerit, care vine din vechea tradiție academică și din latinescul „emeritus”, care înseamnă „merituos”.
„Cu toate că este un titlu de consacrare, asociat cu valorile tradiției și ale senectuții, atribuirea acestui statut este în strânsă legătură, paradoxal, cu tinerețea și cu viitorul, și asta deoarece profesorii emeriți sunt cei care au rezultate deosebite în ceea ce privește activitatea cu studenții doctoranzi. În acest fel, prin această alchimie care se stabilește între magistru și elev, se transmit generațiilor viitoare cele mai importante valori academice care vin din tradiția universitară”, a explicat prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin.
Profesori emeriți
- Prof. univ. dr. ing. Mircea COZMÎNCĂ
- Prof. univ. dr. ing. Stan MITU
- Prof. univ. dr. ing. Dan PRECUPANU
- Prof. univ. dr. ing. Octavian – Vasile PRUTEANU
- Prof. univ. dr. ing. ec. Costache RUSU
Vezi broșura profesorilor emeriți
„Cineva care a fost slujitor al școlii mai mult de jumătate de secol poate să spună foarte multe. N-am să încep să fac acest șir al amintirilor, mă rezum să aduc mulțumiri școlii politehnice ieșene, la care m-am format ca inginer, dascălilor mei, pentru care am o profundă recunoștință, la lumina cărora m-am format profesional și să revin asupra acestei școli care m-a primit și mi-a oferit posibilitatea să contribui la formarea unui corp ingineresc de elită, care își desfășoară activitatea pe întinsul țării și în țări din Europa, Asia și Africa, până în îndepărtatul Madagascar”, a spus prof. univ. dr. ing. Dan Precupanu.
Prof. univ. dr. ing. Dumitru Marcel Istrate, prorector managementul resurselor, a spus despre profesorii seniori că și-au adus contribuția în toate componentele universității, de la a face școala, campusul academic și până la a crea programele de studii. „Nouă ne revine acum sarcina să păstrăm, să reabilităm și să aducem la standardele actuale ceea ce dumnealor au făcut de-a lungul timpului.”
Profesori seniori
- Prof. univ. dr. ing. Aglaia CHIRIȚĂ – 90 ani
- Prof. univ. dr. ing. Eugenia COMĂNIȚĂ – 90 ani
- Prof. univ. dr. ing. Nicolae GOJINEȚCHI – 85 ani
- Prof. univ. dr. ing. Mihai CREȚU – 80 ani
- Lect. univ. dr. mat. Gheorghe Constantin FLOREA – 80 ani
- Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Nicolae FLOREA – 80 ani
- Prof. univ. dr. ing. Mihai LUCANU – 80 ani
- Prof. univ. dr. ing. Stan MITU – 80 ani
- Prof. univ. dr. mat. Elisabeta RUSU – 80 ani
- Prof. univ. dr. ing. ec. Costache RUSU – 80 ani
- Prof. univ. dr. ing. chim. Ioan SÂRGHIE – 80 ani
- Prof. univ. dr. ing. Nistor Florin VARLAM – 80 ani
- Prof. univ. dr. ing. Vasile CRĂCIUN – 75 ani
- Prof. univ. dr. ing. Spiridon CREȚU – 75 ani
- Prof. univ. dr. ing. Vlad CEHAN – 75 ani
- Prof. univ. dr. ing. Teohari Ganciu – 75 ani
- Prof. univ. dr. ing. Vasile GRECU – 75 ani
- Prof. univ. dr. ing. Constantin JANTEA – 75 ani
- Conf. univ. dr. ing. Andrei Coloman SZALONTAY – 75 ani
- Prof. univ. dr. ing. Eugeniu Olimpiu VOINEA – 75 ani
Vezi broșura profesorilor seniori
Membrii de onoare ai comunității academice au fost premiați de prof. univ. dr. ing. Irina Lungu, prorector relații internaționale.
„Recunoaștem oamenii care au avut contribuții deosebite în facultățile din care au făcut parte și au creat, dincolo de generații de absolvenți, ceea ce îmi place să asociez cu zona mecanică a pământurilor, coeziune, fără de care grupurile noastre pot să devină mai tăcute și mai puțin active. Acestor oameni le aducem mulțumirile noastre pentru tot ceea ce au creat alături de ceilalți colegi într-un mod poate tăcut, dar foarte evident pentru comunitatea la contribuția cărora au slujit atâția ani facultățile din care provin”
a spus prorectorul
Membri de onoare ai comunității academice
- Șef lucrări dr. ing. Iulia BĂLĂU-MÎNDRU
- Conf. univ. dr. ing. Tudor BĂLĂU-MÎNDRU
- Conf. univ. dr. ing. Gheorghe DONCEAN
- Prof. univ. dr. ing. Carmen Aida HUȚU
- Conf. univ. dr. ing. Nicoleta-Laura MACOVEI
- Șef lucrări dr. ing. Liviu MĂRCUȘ
- Conf. univ. dr. ing. Costică SAVA
- Prof. univ. dr. ing. Laurențiu DIMITRIU
- Conf. univ. dr. ing. Doina BÎLBĂ
- Șef lucrări dr. ing. Mugurel ROTARIU
- Prof. univ. dr. ing. Constantin SĂRMĂȘANU-CHIAI
- Conf. univ. dr. ing. Ovidiu BĂLAN
- Conf. univ. dr. ing. Mihai DUMITRU
- Șef lucrări dr. fiz. Boris CONSTANTIN
Ceremonia a fost încheiată de cuvântarea lui Ionuț Ursache, reprezentantul studenților în Consiliul de Administrație.
„În formarea unui bun inginer, rolul cel mai important îl are educația, aceasta fiind și cea care ne deosebește. Fiecare dintre noi primește două tipuri de educație, una pe care ne-o oferim noi înșine, și una mai însemnată, aceea pe care o primim de la alții. Imediat după familie, școala este cea care se ocupă cel mai mult de educația noastră. Zilele acestea ne concentrăm mai mult pe orele online, de aceea îmi invit colegii să respecte și să se dedice cu atât mai mult decât înainte acestei perioade mai dificile. Este într-adevăr mai greu, însă prin rezultatele noastre bune și implicarea noastră nu doar bucurăm dascălii sau părinții, ci devenim niște profesioniști de care este atât de multă nevoie.”
Studentul i-a invitat pe colegii lui să se implice și în activități de voluntariat, lucru care vine cu o formă de învățare socială, chiar dacă uneori acest fapt nu e conștientizat, întrucât voluntariatul dezvoltă solidaritatea, toleranța, încrederea, spiritul civic și responsabilitatea socială. Studentul a încheiat cu un citat de Cristofor Simionescu, „Școala reprezintă altarul unei națiuni”, invitându-i pe colegii săi să poarte cu mândrie numele universității și să se mândrească cu cadrele didactice.