General-locotenentul în rezervă Dumitru Prunariu, singurul român ajuns în spațiu, membru de onoare al Academiei Române, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași vineri, 17 noiembrie 2017, în cadrul unei ceremonii festive ținute în Aula TUIASI, cu ocazia Zilelor Universității.
Prof. univ. dr. ing. Doru Pănescu, președintele Senatului Universității Tehnice, a menționat în discursul său inaugural că distincția oferită de universitate lui Dumitru Prunariu nu marchează doar zborul său în spațiu din 14 mai 1981, ci și activitatea desfășurată după ce s-a întors pe Pământ, acesta fiind o voce a României „în toate forurile în care ne-a reprezentat, unde a oferit, din recunoașterea internațională a personalității sale, un cuvânt greu țării noastre în chestiuni în care, în alt context, nu ne-ar fi întrebat nimeni, nimic”. „De ce nu, prezența singurului român în spațiu în forurile de specialitate ale aeronauticii mondiale poate va avea greutate în viitor, când va exista un context internațional care ar putea permite trimiterea unui nou român în spațiu. Care poate fi chiar un inginer pregătit la Universitatea Tehnică «Gheorghe Asachi» din Iași”, a precizat prof. univ. dr. ing. Doru Pănescu. Acesta i-a mai spus lui Dumitru Prunariu că își dorește ca, prin decernarea acestui titlu, cât și a celui de cetățean de onoare al Iașului, să se închege o legătură puternică care să-l transforme pe astronaut într-un „ambasador al capitalei Moldovei”.
Studiile și activitatea de cercetare științifică, zborul în Cosmos, cariera militară, diplomatică și managerială, recunoașterea internațională, distincțiile, ordinele și medaliile general-locotenentului în rezervă Dumitru Prunariu au fost scoase în evidență în cadrul discursului rectorului TUIASI, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, care a dat citire Laudatio.
Domnul Dumitru Prunariu, prin întreaga sa activitate profesională și științifică a adus mari servicii națiunii române, devenind un adevărat reper uman, un model demn de urmat de către fiecare român. Dumitru Prunariu a adus o nouă dimensiune profesiei de inginer prin realizările sale, atât prin misiunea sa în Cosmos, cât și prin traseul său profesional care a urmat aventurii cosmice. Poate nu întâmplător, și cei mai cunoscuți cosmonauți din toate timpurile au avut și pregătire inginerească: Iuri Gagarin, primul om în Cosmos, pilot militar și inginer aerospațial, absolvent în 1968 al Academiei Militare Jukovski; Neil Armstrong, primul om pe Lună, pilot militar și inginer aerospațial, absolvent în 1955 al Universității Purdue, profesor universitar la departamentul de inginerie aerospațială al Universității din Cincinnati.
prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași
După citirea Laudatio, rectorul TUIASI a precizat că a existat unanimitate pentru oferirea titlului de Doctor Honoris Causa în comisia de acordare a acestei distincții, iar în fața Aulei a fost chemat primarul Mihai Chirica, pentru că, la sugestia Politehnicii ieșene, Consiliul Local al Municipiului Iași a votat pentru acordarea titlului de cetățean de onoare lui Dumitru Prunariu.
Primarul a menționat că se află în fața unuia dintre „cele mai spectaculoase momente din cariera mea de primar de până acum, dacă nu chiar cel mai important până la finalul mandatului”, și a mulțumit conducerii Universității Tehnice pentru propunerea înaintată municipalității. „Mă bucur că sunt părtaș în aceste frumoase zile în care-l vedem pe Excelența Sa, Dumitru Prunariu, Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice, ceea ce pentru noi, ieșenii, este o mare mândrie, dar avem și cinstea de a-i decerna titlul de cetățean de onoare al Iașului. Numele domniei sale întregește o listă de persoane ce face parte din personalitățile de excepție care reprezintă municipiul nostru”, a spus Mihai Chirica.
În discursul său, Dumitru Prunariu a vorbit despre „activitățile cosmice și impactul lor asupra societății”, menționând o parte dintre numeroasele aporturi pe care cercetarea Cosmosului și cea efectuată de către cei plecați în spațiu le-au adus în educație și tehnică, dar și în ceea ce privește protecția mediului, medicină sau și alte domenii de cercetare. „Trăiesc astăzi un moment într-adevăr emoționant la această ceremonie și trebuie să vă spun că atunci când am început să-mi desfășor această activitate la nivelul cosmic, activitatea mea profesională era abia la început, iar în ani am reușit, într-un fel, prin ceea ce s-a prezentat și în Laudatio, să dovedesc că acea alegere nu a fost una întâmplătoare. În această intervenție a mea, ca urmare a celor prezentate în acest Laudatio, aș dori să justific de ce acest domeniu cosmic este atât de important, cum servește el societății și, desigur, să punctez într-un fel și modesta mea contribuție în acest domeniu”, a declarat Dumitru Prunariu.
Cosmonautul a făcut în discursul său o pledoarie pentru cercetarea științifică, argumentând că, în ultimele decenii, s-au făcut investiții majore în domenii de vârf ale acesteia, însă fiindcă omenire a fost afectată de sărăcie, boli, violență, uragane sau conflicte armate, au apărut opinii contradictorii față de astfel de investiții în cercetarea fundamentală. „Mulți caută domenii de unde pot reduce finanțări, aparent pentru a se apleca mai mult spre nevoile umanitare, iar una dintre primele poziții care apar în conversații o reprezintă cheltuielile «ne-esențiale» pentru considerata inutilă cercetare științifică. Pentru a defini lucrurile mai succint: cu toate suferințele din lume – foamete, boli, persecuție și dezastre naturale – de ce ar trebui să cheltuim bani publici într-un domeniu precum cercetarea științifică, și mai ales cea fundamentală, desigur, aici intrând și domeniul explorărilor cosmice?”, a precizat Dumitru Prunariu. Generalul locotenent în rezervă a explicat apoi că această perspectivă, cea care îndeamnă la reducerea fondurilor menite cercetării, este „un mod îngust de a vedea lucrurile”, o inițiativă falimentară pentru omenire, fiindcă problemele cele mai importante și cele mai mari progrese ale societății necesită investiții pe termen lung și se produc prin „muncă, cercetare, dezvoltare și deseori sunt realizate numai după ani, decenii sau generații după ce investiția este efectuată. Investiția în știință reprezintă investiție în îmbunătățirea condiției umane”, a precizat cosmonautul.
El a venit și cu o serie de argumente concrete: cum zborul cosmic este un exemplu de stimulator al dezvoltării tehnologice și al generării de cunoștințe științifice, Dumitru Prunariu spune că eventuala călătorie spre Marte care se va face nu va fi una care să-i hrănească pe cei săraci sau să oprească războaiele. Dar, crede cosmonautul, „va conduce la atât de multe noi tehnologii și capabilități, încât numai spin-off-urile dintr-un astfel de proiect vor valora de mai multe ori costul implementării sale”.
Acesta a insistat și asupra valorii globale avută de activitățile în spațiu pentru întreaga umanitate. După ce în mai multe interviuri oferite mass-media, Dumitru Prunariu a spus că, în general, cosmonauții se văd ca fiind cetățeni ai lumii, potențați de naționalitate și uniți prin diferențele culturale, la Iași acesta a vorbit despre conceptul „One World”. Dumitru Prunariu a descris în acest sens momentul decembrie 1968, când misiunea spațială Apollo 8 se îndrepta către Lună și a trimiso imagine a globului pământesc văzut din drumul către satelitul natural al Pământului. „Acea imagine a șocat, dezvăluind dintr-o dată lumii întregi unitatea și unicitatea planetei pe care trăim. Această imagine a stat la dezvoltarea conceptului de «One World», o lume unitară, care implică mai multe componente majore care se reunesc într-o imagine cuprinzătoare, reprezentând impactul global al activităților spațiale asupra societății, definind astfel valoarea activităților spațiale pentru umanitate. Noi, toți cei care am privit Pământul nostru de la înălțimi cosmice, și suntem 554 până în prezent dintre cei 7,5 miliarde de pământeni, am dobândit aceeași conștiință a integrității și unicității planetei”, a punctat Dumitru Prunariu.
În finalul întâlnirii, acesta a oferit autografe celor prezenți la ceremonie și a discutat cu ei, răspunzându-le la întrebările pe care le aveau despre zborurile interplanetare.