Ideile de afaceri născute în laboratoarele de cercetare ale Politehnicii ieșene au fost prezentate publicului în cadrul OpenDays@TUIASI

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a prezentat, în cadrul evenimentului-maraton OpenDays@TUIASI, o parte dintre ideile de afaceri care au luat naștere în comunitatea științifică de la Politehnica ieșeană și s-au extins apoi ca firme de sine stătătoare, înființate de cercetătorii TUIASI.

Cu denumirea „Inteligența – o afacere de viitor!”, conferința online a avut loc luni, 7 decembrie, de la ora 16.00, fiind transmisă live pe pagina de Facebook a TUIASI, unde poate fi urmărită și astăzi. Aceasta a fost moderată de către prof. univ. dr. ing. Carmen Loghin, prorector responsabil cu cercetarea științifică la TUIASI, care a pornit discuția invocându-l pe Steve Jobs, pe care l-a numit cel mai inovativ antreprenor pe care l-a avut această lume.

„Steve Jobs spunea la un moment dat că nu este treaba consumatorului să știe ce vrea. Prin inovație și prin cercetare, implicit, putem să modificăm gândirea societății pentru anumite nevoie. Ce ar fi cercetarea dacă nu am avea tot timpul în minte utilitatea rezultatului?”

a explicat prof. univ. dr. ing. Carmen Loghin

Aceasta a explicat că rezultatele cercetării științifice nu trebuie să fie doar lucrările importante publicate, doar cercetarea de laborator, și că există o datorie morală de a ieși cu aceste rezultate în societate unde, prin intermediul produselor realizate, să se încerce îmbunătățirea unui sau mai multor elemente sociale.

La eveniment au fost prezenți mai mulți cercetători din cadrul universității, care au dezvoltat afaceri pornind de la idei născute în timpul activității de cercetare: Marius Olariu, Dragoș Astanei, Simona Bălțatu, Alin Dragomir, Alin Hoblea și Bogdan Neagu. Aceștia au fost implicați cu toții într-un proiect finalizat la universitate în care ideile acestora au fost duse mai departe prin intermediul unor spinnoff-uri inovative.

Prof. univ. dr. ing. Carmen Loghin a explicat că cercetarea poate fi valorificată prin lucrări publicate, prin deținerea unei notorietăți științifice, printr-un număr crescut de citări, pe de o parte, dar pe de altă parte, cercetarea de succes, care poate fi aplicată în masă, poate fi valorificată prin deschiderea unei afaceri. „Ambele variante sunt bune, dar ne bazăm astăzi pe antreprenoriatul în afaceri”, a explicat prof. univ. dr. ing. Carmen Loghin.  

La nivelul universității există trei direcții majore ce au fost stabilite pentru a se sprijini acest antreprenoriat în afaceri: identificarea și promovarea talentelor, depășirea granițelor în cercetare și inovare, cât și transferul tehnologic. Prorectorul responsabil cu activitatea de cercetare științifică a spus că un pas important este, pe lângă identificarea și susținerea talentelor, găsirea, pe cât posibil, a unor teme surprinzătoare, care nu au mai fost abordate până atunci în cercetare, sau a unor viziuni diferite, pentru a se putea transfera către utilizatori rezultatele muncii din laborator.

În TUIASI există, în momentul de față, 24 de centre de cercetare și un centru de transfer tehnologic – POLYTECH, fiind acoperite aproape toate domeniile inginerești și cel de arhitectură atunci când vine vorba despre activitatea științifică și de inovare.

Marius Olariu a explicat că, în cazul său, după ce și-a început cariera în învățământul superior și-a dat seama că cercetarea este o parte indispensabilă a acestei activități. A deschis în 2013, în primul exercițiu financiar european de finanțare a spinoff-urilor inovative, o firmă mică tocmai pentru că a dorit să exploateze rezultatele din cercetare, pornind de la teza sa de doctorat. Lucrurile au mers însă greu, iar cercetătorul explică faptul că pentru un tânăr care vrea să intre în acest domeniu componenta birocratică poate părea copleșitoare.

„Firma a mers destul de încet, dacă este vorba de activitatea antreprenorială, a crescut cu pași mărunți, dar am găsit finanțare și activează în domeniul materialelor cu rol funcțional în ingineria electrică. Am exploatat, practic, anumite proprietăți ale materialelor în dezvoltarea unor senzori. Activitatea în paralel, cea de cercetător și cea de la firmă, a fost foarte greoaie. Nu mi-am dat seama niciodată că, într-adevăr, trebuie să ai o anumită activitate economică care să îți asigure co-finanțare”

a explicat Marius Olariu

Acesta a precizat că, de aceea, a decis derularea activităților în paralel, pentru diferiți agenți economici, de consultanță, de elaborare de proiecte de finanțare, până când a reușit să își asigure continuitatea și fluxul financiar necesar desfășurarea activității. „Se pierde mult timp în administrarea proiectelor, dar și administrativ, și cred că tinerii au o oarecare frică legată de necunoscut. Pentru mine a fost la fel, nu poți să controlezi toate variabilele și mai pierzi din timpul menit cercetării”, a conchis cercetătorul.

Și Dragoș Astanei și-a dus mai departe ideea din teza de doctorat pentru a dezvolta o afacere și pentru a o pune pe piață, prin proiectul COMPETE, care avea exact acest scop: scoaterea pe piață a ideilor rezultate din cercetare. Acesta a dezvoltat un sistem de aprindere a motoarelor cu combustie internă. Cercetătorul a explicat că ar fi vrut să facă mai demult acest pas și proiectul l-a ajutat să ia decizia de a urma această dorință, dar crede că nu este ușor, nici pentru o persoană fizică, nici pentru un cadru didactic, să introduci un produs nou pe piață.

„Voi încerca să desfășor, prin societatea proaspăt înființată, ce mi-am propus, dar voi face și activități economice de consultanță tehnologică, să am aport financiar pentru dezvoltarea de noi soluții tehnologice pe care apoi să le introduc pe piață. Cercetarea presupune multă muncă, multe nopți nedormite, dar ai un program flexibil, poți să cunoști oameni și să ajungi în locul pe care poate nu ți le-ai imaginat”

a punctat Dragoș Astanei

Simona Bălțatu, spre exemplu, lucrează alături de o echipă pe subiectul pe care și-a susținut teza de doctorat la Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor. Aceasta își propune să utilizeze aliaje de titan pentru aplicații medicale, iar spinoff-ul înființat poartă numele SIMTIT Engineering. Cercetătorul are deja idei de aplicare și a brevetat o serie de produse care pot fi introduse pe piață, dat fiind faptul că în România nu sunt produse și tot ce se utilizează este din import.

„Am văzut o oportunitate de afaceri în acest domeniu, mai ales că aliajele de titan au proprietăți deosebite față de cele pe bază de cobalt sau magneziu. O atenție sporită se dedică implanturilor ortopedice, deoarece acestea sunt foarte bine vândute de la an la an. Am făcut studii în baza națională de date a dispozitivelor medicale și am văzut că toate produsele ortopedice sunt importate din alte țări, nu sunt produse în România, iar prin spinoff-ul nostru avem posibilitatea de a produce și omologa proteze ortopedice, respectiv plăcuțe de diferite dimensiuni”

a relatat Simona Bălțatu

Întregul eveniment poate fi urmărit pe pagina de Facebook a TUIASI, acolo unde se regăsesc înregistrări și a tuturor evenimentelor desfășurate în cadrul evenimentului OpenDays@TUIASI, lista completă a acestora putând fi consultată la linkul următor.