Profesorul și neurologul Jean Askenasy a ținut o prelegere despre imaginație, caracteristică esențială a evoluției spre omul viitorului

Profesorul universitar Jean Askenasy de la Universitatea din Tel Aviv, neurolog și membru de onoare al Academiei Române, a ținut vineri, 17 iunie 2022, prelegerea „Imaginația”, în cadrul conferințelor științifice „Moștenirea lui Asachi”, organizate de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași în parteneriat cu academicianul Bogdan C. Simionescu.

În deschiderea eveimentului, academicianul Bogdan C. Simionescu a făcut o scurtă prezentare a invitatului.

„Este o plăcere să-l ai alături de tine pe profesorul Askenasy pentru cultura pe care o are, pentru discuțiile extrem de interesante pe care le susține. Îmi aduc aminte de un material pregătit pentru seminarul Penser l’Europe, material care trata faptul că țările din vestul Europei ar trebui să fie extrem de recunoscătoare României, pentru că România le-a dat o mulțime de tineri care au studiat în România și de care beneficiază, și copii, acolo unde natalitatea este slabă, copii din părinți români care acum sunt germani, francezi. Tot un lucru care îl definește, domnia sa vorbește întotdeauna despre școala de medicină din România și despre profesorii pe care i-a avut cu mare respect, cu dragoste și cu duioșie”, a precizat acad. Bogdan C. Simionescu.

Profesorul Jean Askenasy a spus că este o onoare să dedice imaginația în cadrul conferințelor „Moștenirea lui Asachi”, dascălilor săi, discipolilor și savantului Gheorghe Marinescu, de la care și-a însușit meseria.

Înainte de a intra în tema discuției, profesorul a menționat că între ipotezele științifice cele mai plauzibile, homo sapiens se trage din primatele hominide, și în acest triunghi – gorila, cimpanzeul și omul – acest triumvirat este unul care în decurs de șase milioane de ani a reușit să aducă oamenii pe platforma științei și să realizăm ceea ce am realizat până astăzi.

A descris mai departe evoluția din punct de vedere neuronal de la cimpanzeu – 7 milioane de neuroni – la om – 100 de milioane de de neuroni. În această evoluție, creierul de 700 de grame a crescut la 1.350 de grame, un creier care acum consumă 20% din întreaga energie a corpului.

În timp ce homo neanderthalis vede realitatea, homo sapiens își imaginează realitatea și decide în funcție de aceasta, argumentează profesorul. „Există în creierul uman posibilitatea de a vedea realitatea, o primim prin cele cinci simțuri, și prin creierul nostru ne reprezentăm imaginat realitatea pe care o privim.”

Imaginația în stare de veghe reprezintă o mare parte din creația noastră artistică, spune profesorul Askenasy, oferind ca exemplu felul în care patru pictori își imaginează Scara lui Iacob, iar imageria în stare de somn reprezintă visul, exemplificat prin pictura lui Salvador Dali, „Vis provocat de zborul unei albine în jurul unei rodii, cu o secundă înainte de trezire”.

Neurologul explică faptul că imaginația are o structură în creier, conectomul – grupe mari de neuroni care se află în dialog permanent unii cu alții. „Când privim la televizor și doi oameni vorbesc, noi nu înțelegem nimic, auzim un zgomot. În creier, fiecare neuron care primește informații de la alți 1.500, el distinge fiecare voce care i se adresează și răspunde la acest lucru trăgând o concluzie pe care o transmite tot dialogând altei grupe de conectoame de neuroni. Astfel noi prin această asociere de grupe neuronale, prin această imensitate a legăturilor dintre sinapse noi putem să ne imaginăm chiar în timp de veghe chiar pe capul lui Charlie Chaplin și să-l vedem în fața noastră fără ca el să existe”, a exemplificat Jean Askenasy jocul sinaptic care ne permite să trăim imaginația.

100 de miliarde de neuroni cu 100 de trilioane de sinapse între, „toată această imensitate de dinamică, de activitate, de mișcare permanentă biochimică a creierului creează ceea ce noi numim gândire și imaginație”.

Imaginația este o imagerie nesupusă legilor logicii și rațiunii

„Gândirea neimaginativă o putem considera thalamică, care ne ajută să prezentăm realitatea, față de o gândire imaginativă, neexistentă, dar a cărei caracteristici este de a fi creatoare”,

a spus neurologul Jean Askenasy

Profesorul mai explică faptul că, cu ajutorul unui RMN, putem identifica oamenii cu imaginație mai bogată.

Neurologul a vorbit și despre cele două emisfere, citându-l pe psihologul Ivan Pavlov, care a spus că „Emisfera stângă este gânditorul, iar emisfera dreaptă este artistul”.

Mai departe, a vorbit despre afantezie – incapacitatea de a vedea imagini în minte – și hiperfantezie – imagerie extrem de bogată, apoi despre patologii ale imaginației. De exemplu, imageria devine halucinație în momentul în care nu mai realizăm că aceste imagini nu sunt reale.

La final, omul de știință a făcut o scurtă trecere în revistă a fenomenului imaginației în istorie, începând cu Aristotel și culminând cu Albert Einstein, care a recunoscut că fără imaginație era imposibil să descopere fizica cuantică.

„Imaginația și umorul sunt cele două caracteristici ale ultimului inel din lanțul evoluției spre omul viitorului. Această imaginație ne dă astăzi o nouă știință, futurologia”, și-a încheiat profesorul Jean Askenasy prelegerea.