„Moștenirea lui Asachi”: cum ne-a modificat informatica viața în bine și ce s-a schimbat în rău în urma dependenței de tehnologie

Prof. univ. dr. Dan Cristea, membru corespondent al Academiei Române, a deschis seria din 2022 a conferințelor științifice Moștenirea lui Asachi cu prelegerea „Informatica – înger sau demon?”. Manifestările sunt desfășurate de către Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) în colaborare cu academicianul Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române.

Manifestarea a fost deschisă, din partea TUIASI, de către prof. univ. dr. ing. Daniel Condurache, care a accentuat asupra importanței unor astfel de evenimente și a punctat că și-ar dori ca acestea să se desfășoare, la finalul pandemiei, din nou față în față.

„Aceasta este prima din seria de conferințe organizate de TUIASI împreună cu domnul academician Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române. Vă transmit salutul cordial din partea școlii, un salut virtual dintr-o bibliotecă virtuală, care este imaginea bibliotecii fizice a universității noastre. Bine ați venit, așadar, martori ai trecerii interstițiului acesta din era analogică în cea digitală, cu o extrem de interesantă prelegere care ne așteaptă astăzi”

a declarat prof. univ. dr. ing. Daniel Condurache

Academicianul Bogdan Simionescu l-a descris, în discursul său, pe cel care urma să conferențieze în fața unui auditoriu de peste 120 de persoane. Profesorul Dan Cristea este informatician, matematician, cercetător și profesor universitar, fiind specializat în lingvistică computațională. De altfel, acesta este și inițiatorul masteratului cu această denumire organizat în cadrul Facultății de Informatică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este specializat în procesarea limbajului natural, structura discursului, lexicografie computațională, dar și aplicații și resurse pentru prelucrarea limbajului natural. Acesta este unul dintre cei mai cunoscuți specialiști români la nivel internațional în acest domeniu.

„Mă leagă o lungă prietenie de profesorul Dan Cristea, care este informatician și matematician, face foarte bine și clar distincția între cele două. Este cercetător, profesor universitar și mai nou scriitor de beletristică. Este un formator și specialist în lingvistică computațională, masteratul pe care l-a pus pe roate la UAIC merge și acum. Este un conducător de doctorate și formator de oameni, are peste 200 de lucrări științifice în diverse reviste din țară și din străinătate, toate în domeniul lingvisticii computaționale”

a spus acad. Bogdan Simionescu

Prezentarea profesorului Dan Cristea a purtat numele – „Informatica – înger sau demon?” și s-a concentrat asupra unui fenomen care ne influențează, indiferent dacă vrem sau nu, existența. Referindu-se la cei prezenți, profesorul a punctat că majoritatea „ne-am născut într-o epocă în care informatica nu exista”, și crescând odată cu acest domeniu care i-a influențat constat, au putut să vadă atât punctele negative, cât și cele pozitive.

„Am păstrat un pic de neîncredere și o marjă de siguranță, cum este, de altfel, și normal. Dar gândiți-vă la impactul asupra unui tânăr născut în plină societate informatizată, care nu are altă viziune asupra lumii decât cea în care trăiește astăzi, atât de intermediată de informatică”

a precizat prof. univ. dr. Dan Cristea

Profesorul a descris anii în care s-a dus o luptă continuă pentru delimitarea informaticii ca știință de sine stătătoare, desprinsă din matematică. Dar a completat că, astăzi, granițele dintre științe sunt din ce în ce mai vagi, se întrepătrund și „ambiția de a le delimita este contraproductivă”. Găsim astăzi informatică în toate științele, cum ar fi cibernetica, chiar și geografia – cu sistemele geografice care creează hărți multistrat, medicina, de la imagistică medicală avansată la radioterapie.

Dar profesorul a insistat asupra felul în care ne afectează zi de zi informatica.

„E întrepătrunsă cu toate științele, dar ne afectează zi de zi. Se plătesc impozite și facturi online, nu mai facem cozi la primărie la gaze, lumină și casă. După ce am cumpărat online, primesc pe email biletul de intrare la Operă, Teatru sau Filarmonică. Biletul de avion îl plătesc și îl primesc online, la fel și rezervarea echipamentelor de schi. Plătesc orice cu cardul sau telefonul, care funcționează tot datorită informaticii. La fel și tot sistemul bancar – în cele cinci secunde până iese chitanța din POS sunt o mulți de comunicații care se petrec între acest mic aparat și bancă”

a spus prof. univ. dr. Dan Cristea

Acesta a spus că multe dintre lucrurile care ne creează confortul în care trăim în zilele noastre le luăm de-a gata. A explicat că au fost mai mulți pași semnificativi, dar care în istorie pot părea mici, spre acest confort aparent de astăzi. Unul dintre ele a fost chiar invenția telecomenzii, care a făcut ca oamenii să nu se mai ridice să folosească butoanele de la televizor, precum bunicii sau părinții generațiilor de astăzi.

„Adesea, civilizația e clădită din astfel de amănunte, iar noi ne comportăm ca și cum am fi mai cultivați decât bunicii noștri, dar de multe ori singura diferență este că trăim într-o societate mai avansată tehnologic”

a punctat profesorul

Unul dintre cele mai mari dezavantaje ale informatizării excesive a fost identificat de către acesta ca fiind tocmai accesul la informație. Volumul mare înseamnă că circulă și multă informație falsă, fie distribuită cu rea-intenție, fie din grabă sau din lipsă de acuratețe. Astăzi, explică profesorul, știrea nu mai este informație și nimic mai mult, oamenii trebuie să se strecoare între știri, să le sorteze, să dezvolte atitudini și să le evalueze și să decidă dacă sunt sau nu adevărate, dacă le cred sau nu.

„Dar dacă vorbim de efecte asupra tinerilor, poate cel mai mare este că aceștia nu mai citesc literatură. Are asta vreo legătură cu informatizarea? E de vină informatica pentru acest trist adevăr? Păi de ce ar mai citi tinerii dacă lectura e o concentrare a neuronilor mai mare decât privirea unui film, iar internetul și televiziunea oferă atâtea opțiuni. E mai lejer pentru creier să privească, decât să citească, iar lipsa de lectură vine dintr-o comoditate indusă de tehnologie”

a explicat prof. univ. dr. Dan Cristea

O parte importantă a conferinței a fost dedicată de către profesor învățământului online și a felului în care afectează acest lucru relația profesor-student. În viziunea prof. univ. dr. Dan Cristea, separarea dintre profesori și studenți dată de mediul virtual face ca profesorul să devină „un avatar fără riduri și nărav”, iar studenții să fie lipsiți de „sentiment sau revoltă”, devenind și ei indivizi „fără nume și personalitate”.

„Devin o masă de luat în considerare doar prin nume, aflați în fața terminalului. Nu pot fi priviți în ochi, iar rostul profesorului se reduce la transmiterea de informații, dar nimic din unda purtătoare de informații nu răzbate. Este școala online mai bună? Eu ca profesor, predând în fața unui ecran de laptop, nu îmi voi putea alege un student pe care să îl oblig să îmi pună o întrebare, pentru a lansa clasa într-un lung lanț de întrebări despre cele predate. Nu văd expresia de pe fața lor, iar clasa pierde spontaneitatea actului de predare. Un profesor trebuie să se dizolve în student, iar asta nu se poate produce decât față în față”

a spus prof. univ. dr. Dan Cristea

Profesorul nu a concluzionat dacă informatica este înger sau demon, a adus doar argumente pro și contra, cu avantaje și dezavantaje, menționând că este vorba despre un proces de adaptare și că tehnologia ne va ajuta, cu siguranță, să ne manifestăm „mai plenar creativitatea”. Dar ne va obliga, în același timp, să ne uităm în oglindă pentru a vedea cum suntem reflectați.