Cinci zile de ateliere la Școala Internațională pentru Doctoranzi și Cercetători

Prorectoratul Relații Internaționale de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) a organizat în perioada 24 – 30 octombrie 2019 Școala Internațională pentru Doctoranzi și Cercetători, eveniment aflat la prima ediție și parte a activităților derulate în cadrul proiectului CNFIS-FDI-2019-0021, Internaționalizarea educației pentru studenți la TUIASI.

Prin acest eveniment, organizatorii și-au propus formarea unor noi competențe în cadrul studiilor doctorale. „Pe parcursul celor cinci zile, doctoranzii, cadrele didactice, cercetătorii și reprezentanți ai mediului economic au interacționat cu lectori internaționali în a-și deschide perspectiva asupra transferabilității rezultatelor cercetării spre societate, în toate dimensiunile acesteia”, a declarat prof. univ. dr. ing. Irina Lungu, prorector relații internaționale.

„Conceput pentru a integra problematica actuală a schimbărilor climatice, a resurselor de energie, a sustenabilității și economiei circulare în formarea inițială prin studii de doctorat, cu accent pe colaborare inter și transdisciplinară, evenimentul a inclus și moduri de lucru în stabilirea drepturilor de proprietate intelectuală în proiecte de cercetare. Ne-am bucurat timp de două zile de sesiuni de coaching urmărind aplicarea metodologiei «Design thinking», în parteneriat cu Societatea Antreprenoriala Studențească (SAS TUIASI), în cadrul MAKEATON”,

a adăugat prorectorul.

Joi, 24 octombrie, a avut loc un workshop pe „Drepturile de proprietate intelectuală pe proiectele cu finanțare europeană și introducere în proprietatea intelectuală în proiectele de cercetare”, susținut de Michele Dubbini, IP & Innovation Advisor la European IP Helpdesk.

„De obicei, în partea de input a unei propuneri candidații pierd cele mai multe puncte. Partea de cercetare este impecabilă, pentru că sunteți specialiști, însă, dacă se observă un gol, acesta este în capitolul legat de cum poate societatea beneficia de acele informații. Astfel, vom trece prin terminologia de bază și prin acorduri, astfel încât în momentul în care veți avea de scris o propunere veți ști care sunt cele mai importante cuvinte cheie și cum să nu pierdeți puncte”,

le-a spus Michele Dubbini participanților în prima parte a atelierului.

Apoi, reprezentantul European IP Helpdesk a vorbit în profunzime despre drepturi de proprietate intelectuală, brevete, mărci înregistrare și drepturi de autor.

Vineri, 25 octombrie, Paul Baran, Technology and Innovation Consultant, Romanian-American Foundation, și șef lucrări dr. ec. Lidia Alexa de la Facultatea de Design Industrial și Managementul Afacerilor, au ținut un atelier despre „Educația în antreprenoriatul social”. Scopul evenimentului a fost conștientizarea relevanței studiilor doctorale în privința utilității cercetării în societate, randamente, progresul prin creativitatea și potențialul antreprenorial al studentului, dar și oportunitățile de start-up în context local sau regional. „Având în vedere că unii dintre doctoranzi lucrează deja în industrie, este important să facem legătura între temă și interes cu o problematică relevantă legată de muncă și să-și prioritizeze eficient timpul și energia, ca să-și termine programul doctoral”, au declarat organizatorii.

„Ce se întâmplă acum cu marile companii este că vin în România să facă outsourcing, iar când nu mai este viabil din punct de vedere economic pentru ele, se mută mai la sud sau mai la est. Acum că știm că asta e realitatea, avem oportunitatea să evoluăm și să corectăm asta, să ne transformăm dintr-un hub de outsourcing într-unul de inovare. Studenții noștri trebuie să aibă aceleași skill-uri tehnice, dar și cele soft, care le vor permite să își deschidă propriile afaceri și să lucreze creativ în design-ul de produse și servicii”,

a spus Paul Baran în cadrul atelierului.

Luni și marți, 28 – 29 octombrie, Cristina Elena Irod și Alin Claudiu Apostu au ținut un atelier de inițiere în metodologia design thinking, eveniment în care lucrează cu cei interesați să descopere cum pot avea mindset-ul de inovatori. „Lucram cu probleme, soluții și clienți. Design thinking este o metodologie orientată către nevoile oamenilor. Împarte spațiul de lucru în două, spațiul problemei și spațiul soluției. În prima parte trebuie să înțelegem foarte bine consumatorul, trebuie să înțelegem foarte bine nevoile lui, ca apoi să ne ducem către soluții relevante pentru client și să creăm într-adevăr produse, experiențe sau servicii inovatoare”, a explicat Cristina Elena Irod.

• 

• 

Facilitatorii au lucrat cu profesori, doctoranzi și studenți, echipele fiind împărțite după interesele lor de lucru. Unii au fost designeri, alții au fost clienți, iar prima zi a fost dedicată empatiei. În momentul în care oamenii au făcut schimb de roluri și s-au transpus în postura de client, au încercat să-i facă pe colegii lor, designeri, să înțeleagă ceea ce-și doreau, ceea ce aveau ei nevoie. În ziua a doua au definit nevoile presupușilor clienți și au găsit soluțiile potrivite, apoi le-au testat și au văzut ce feedback au oamenii.

„Cred că și pentru ei a fost o experiență interesantă. Noi am creat o experiență interactivă. Workshop-ul a fost dinamic. I-am scos din zona de confort, i-am ghidat prin proces pentru a vedea alte perspective, să își descopere creativitatea, să își valorifice abilitățile și cunoștințele. Mi-a plăcut că au răspuns și că s-au lăsat purtați de noi în proces și abia aștept să văd ce-o să iasă. Participanții s-au lăsat conduși de noi să experimenteze un nou mod de lucru, să lucreze altfel, în echipe diverse, multidisciplinare, să pună în valoare abilitățile fiecăruia. E un cadru în care învățăm, pentru că de fapt ăsta este scopul. Iar la final fiecare echipă dă viață unui proiect, produs sau serviciu, inovativ și valoros pentru că este construit pe baza nevoilor clienților lor”,

a completat Cristina Elena Irod.

Miercuri, 30 octombrie, Daniela Angela La Rosa a ținut un atelier de „Sustenabilitate și Economie Circulară”. „Pentru a fi sustenabil, toate cele trei componente, cea socială, cea economică și cea legată de mediu, trebuie să fie facă parte din proces. Într-o societate sustenabilă, toți oamenii se bucură de beneficii sociale, egalitate, justiție și așa mai departe. De asemenea, oamenii se bucură de un nivel de trai ridicat, nu există șomaj, iar mediul înconjurător și resursele sunt protejate, nu există poluare. Dezvoltarea sustenabilă trebuie să ia în considerare toate aceste aspecte, însă nu este un lucru ușor”, a susținut Daniela Angela La Rosa în cadrul workshop-ului.