Scrisoare deschisă pentru susținerea proiectului autostrăzii A8, semnată de toți rectorii universităților de stat din Iași și trimisă la Bruxelles

La propunerea cadrelor didactice de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI), toate cele cinci universități de stat din capitala Moldovei au semnat o scrisoare deschisă ce urmează a fi trimisă la Bruxelles, în care își arată susținerea și solicită finanțarea și execuția integrală a Autostrăzii Unirii: Târgu Mureș – Iași – Ungheni.

Reprezentanții celor cinci universități solicită respectarea legislației existente – Legea L291/2018 privind aprobarea obiectivului de investiții Autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni, dar și HG 666/2016 – Master Planul General de Transporturi, la finanțarea cu prioritate și la demararea execuției integrale a Autostrăzii A8.

Scrisoarea va fi adresată către: Elisa Ferreira, Commissioner for Cohesion and Reforms, Adina VĂLEAN, Commissioner for Mobility and Transport, și Karima DELLI, Chair of the TRAN Committee of the European Parliament.

„Este convingerea noastră că, alături de autostrada A7 care asigură conectivitatea pe axa Nord-Sud, autostrada A8 de la Iași la Tg-Mureș reprezintă o componentă strategică pe axa mediană Est-Vest, fără de care dezvoltarea economică a Regiunii Nord-Est a României și atenuarea uriașelor decalaje față de celelalte regiuni ale Uniunii Europene nu sunt posibile. Acest punct de vedere este susținut și de prezența acestor două obiective majore de investiții pe coridoarele de transport TEN-T CORE, precum și de includerea lor în Master Planul General de Transport al României”

au precizat reprezentanții celor cinci universități în scrisoarea deschisă

Rectorul TUIASI, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, a precizat că era momentul ca universitățile să își afirme din nou implicarea în viața socială și economică a orașului și că în demersul lor nu există nicio valență politică, ci este dorința reală a tuturor ca acest obiectiv de investiții să fie dus la bun sfârșit.

„Inițiativa colegilor mei materializează, în fapt, dorința firească, acută și vitală pentru dezvoltarea Moldovei în ansamblu și a Iașului, centru universitar și cultural. Am discutat în prealabil conținutul scrisorii transmise Comisiei de specialitate a Consiliului Uniunii Europene deoarece am dorit ca printre aspectele conținute, foarte pertinente, să nu existe valențe politice care să implice universitățile ieșene. Astfel, scrisoarea reprezintă, în cel mai argumentat și nepolitic mod, susținerea universităților din Iași pentru realizarea autostrăzii pe care o așteaptă toți românii din regiunea de N-E a țării. Această acțiune comună ar putea fi un prim pas în concretizare conceptului propus de Politehnica ieșeană, cel de creare a unui consorțiu al universităților din Iași”

a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval

Materialul a fost semnat de către rectorii celor cinci universități: prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, TUIASI, prof. univ. dr. Tudorel Toader, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, prof. univ. dr. ing. Gerard Jităreanu, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, și prof. univ. dr. Aurelian Bălăiță, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași.

Regăsiți mai jos textul integral al scrisorii:

SCRISOARE DESCHISĂ
pentru susținerea finanțării și execuției integrale a Autostrăzii Unirii
Târgu Mureș – Iași – Ungheni (A8)

Prezenta scrisoare deschisă a mediului universitar ieșean este un apel public la toți factorii de răspundere cu privire la respectarea legislației existente – Legea L291/2018 privind aprobarea obiectivului de investiții Autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni, HG 666/2016 – Master Planul General de Transporturi, la finanțarea cu prioritate și la demararea execuției integrale a Autostrăzii A8.

Este convingerea noastră că, alături de autostrada A7 care asigură conectivitatea pe axa Nord-Sud, autostrada A8 de la Iași la Tg-Mureș reprezintă o componentă strategică pe axa mediană Est-Vest, fără de care dezvoltarea economică a Regiunii Nord-Est a României și atenuarea uriașelor decalaje față de celelalte regiuni ale Uniunii Europene nu sunt posibile. Acest punct de vedere este susținut și de prezența acestor două obiective majore de investiții pe coridoarele de transport TEN-T CORE, precum și de includerea lor în Master Planul General de Transport al României.

După cum este bine cunoscut, unul dintre obiectivele majore asumate la nivelul Uniunii Europene constă în a avea o dezvoltare echilibrată și echitabilă a regiunilor din țările membre. Finalizarea cu prioritate a proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport situate pe rețeaua TEN-T Core va contribui la îmbunătățirea liberei circulații a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor și la promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, favorizând realizarea unei economii de piață stabile și mai competitivă.

Cunoașterea și educația superioară oferite de mediul universitar reprezintă unul dintre pilonii unei dezvoltări echilibrate, cu impact direct și pozitiv asupra calității vieții cetățenilor și comunităților locale. Cu atât mai mult, creșterea competitivității universitare și augmentarea conectivității rețelei academice românești cu cea europeană prin toate mijloacele posibile reprezintă un obiectiv strategic.

Recomandările specifice de țară aduc în lumină o serie de realități obiective care fundamentează recomandările Consiliului Uniunii Europene adresate României și care reprezintă argumente fără echivoc în favoarea propunerii noastre legate de Autostrada A8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni, după cum urmează:

• Studiile arată o participare redusă și în scădere la învățământul superior, precum și o rată importantă a abandonului școlar, numărul absolvenților de facultăți din domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii fiind deosebit de scăzut, în contrast cu celelalte state ale Uniunii Europene. Creșterea accesibilității se poate face prin asigurarea unei căi rapide de acces la infrastructura academică, iar o autostradă aduce și investiții private care creează locuri de muncă și bunăstare, implicit crescând atractivitatea pentru studii superioare.
• Una dintre cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene (Regiunea Nord-Est, România) este supusă unei adevărate provocări în ceea ce privește locurile de muncă, veniturile angajaților și activitatea companiilor, iar riscul adâncirii diferențelor de dezvoltare și de nivel de trai față de București și de celelalte regiuni ale țării este semnificativ mai mare în contextul actualei pandemii. Adâncirea decalajelor economice față de celelalte regiuni a condus în mod direct și la reducerea accentuată a populației.
• Discrepanța între mediul urban și mediul rural, sărăcia și excluziunea socială, inegalitatea de venituri și de șanse afectează considerabil societatea și în special grupurile vulnerabile.
• Oraș-pol de dezvoltare pentru Regiunea Nord-Est, fostă capitală a țării și important centru universitar, medical, cultural, administrativ și economic, Iașul este lăsat în izolare, fără o legătură rapidă pe axa Est-Vest, respectiv Nord-Sud. Municipiul deține infrastructura academică (universități, filială a Academiei Române, institute de cercetare, școli post-liceale) care poate asigura o pregătire a personalului necesar pentru deservirea sistemului medical, proiectarea, fabricarea și exploatarea echipamentelor medicale, promovarea cercetării tehnologice și aplicative, inovarea și digitalizarea în cât mai multe domenii de activitate.
• Oraș al industriilor creative și important hub IT cu peste 20.000 de specialiști în domeniu, capitala neoficială a regiunii poate dezvolta folosirea serviciilor de e-sănătate în sistem integrat cu rețeaua de spitale regionale de specialitate (oncologie, cardiologie, urologie, neurologie, recuperare, psihiatrie, obstetrică-ginecologie și de copii) și intervenția de urgență pentru salvarea de vieți omenești, precum și creșterii acoperirii și accesibilității serviciilor de sănătate pentru toți cetățenii din mediul urban și rural.
• Deși este unul din cele 7 centre naționale de depozitare pentru vaccinul Covid-19 și ocupă un rol strategic în strategia națională de vaccinare a României, orașul nu are acces la o legătură rapidă cu celelalte reședințe de județ și regiuni.
• În ceea ce reprezintă activitatea economică, deși este un important centru economic și sediu al multor companii multinaționale, Iașul nu a beneficiat de o serie întreagă de investiții importante din cauza lipsei unei autostrăzi care să lege Regiunea Nord-Est de țările din Uniunea Europeană via Budapesta (ex. companii din industria automotive deschid la Iași doar centre R&D, deși intențiile inițiale prevedeau și facilități de producție industrială).
• Deși este o zonă importantă de producție agro-alimentară a României, competitivitatea Regiunii Nord-Est este afectată de lipsa posibilităților de transport rapid și eficient, cu cheltuieli minime a întregii producții agro-alimentare pe care regiunea o furnizează.
• Conexiunea rapidă asigurată de o autostradă impactează semnificativ nu doar schimbul de bunuri și valori materiale, ci conduce și spre o mai bună dezvoltare a relațiilor interumane, a vieții sociale, a vieții culturale, a activităților distractive și de divertisment, o mai bună dezvoltare a activităților artistice și culturale în ansamblu.

De asemenea, Planul Național de Reformă 2020 identifică o serie de direcții de acțiune cu privire la politicile de răspuns la provocările economice și la Obiectivele Naționale Europa 2020 care justifică propunerea noastră:

• creșterea calității învățământului superior și a corelării cu piața muncii, sprijinirea studenților din mediul rural, a grupurilor dezavantajate și a studenților non-tradiționali, dezvoltarea capacității instituționale și creșterea gradului de internaționalizare a învățământului superior; (capit. 4, subcapit. 4.7. Educația terțiară)
• crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private, dezvoltarea infrastructurii de transport și dezvoltarea sectoarelor cu potențial de creștere economică (capit. 3, subcapit. 3.2. Mediu de afaceri și competitivitate)
• menținerea locurilor de muncă din sectoarele economice confruntate cu dificultăți ca urmare a efectelor produse de pandemia COVID-19, mobilizarea unor segmente de populație pentru a intra pe piața muncii, creșterea numărului de locuri de muncă și diversificarea economiilor locale în zonele rurale; (capit. 4, subcapit. 4.1. Ocuparea forței de muncă)
• stimularea investițiilor private în CDI (capit. 4, subcapit. 4.2. Cercetare, dezvoltare, inovare (CDI))
• construirea unei economii cu emisii scăzute de GES, diminuarea emisiilor GES din sectoarele energie și transporturi, atenuarea efectelor schimbărilor climatice, susținerea dezvoltării durabile și îmbunătățirea infrastructurii și calității mediului, protecția naturii și conservarea biodiversității (capit. 4, subcapit. 4.3. Mediu și schimbări climatice)
• dezvoltarea socio-economică a comunităților locale și reforma sistemului de sănătate.      (capit. 4, subcapit. 4.8. Incluziunea socială și combaterea sărăciei)

În lumina acestor argumente și spre beneficiul celor câteva zeci de mii de persoane care activează în domeniul educației și cercetării, al celor peste o sută de mii de studenți și câteva milioane de locuitori ai Regiunii Nord-Est a României, sperăm la un sprijin concret și real din partea tuturor factorilor decidenți, prioritizarea la finanțare a Autostrăzii Unirii Târgu Mureș-Iași-Ungheni și demararea cu celeritate a lucrărilor de execuție pentru acest obiectiv vital pentru Regiunea Nord-Est, pentru România și pentru Uniunea Europeană.