Cea de-a IV-a ediţie a Simpozionului de Istoria Învăţămîntului şi Ştiinţelor Tehnice a fost organizată în cadrul Zilelor Universităţii Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iaşi, vineri, 16 noiembrie, începînd cu ora 9.00.
Seria de prelegeri a fost deschisă de prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, prorector responsabil cu activitatea didactică, care a afirmat că organizarea evenimentului se datorează faptului că “există o masă critică de pasionaţi de istoria tehnicii. Fiecare simte nevoia de a arăta că disciplina proprie nu ajunge în neant, fiecare simte nevoia să arate că acele teorii, concepte sau fenomene pe care le operează nu aparţin unei generaţii spontanee. Fiecare tinde să arate că propria materie, ştiinţă se bazează pe nişte elemente care au trecut proba timpului”. De asemenea, prorectorul a mai adăugat că “există o tendinţă firească de a umaniza acele ştiinţe tehnice care sunt mai aride. Dacă alte materii din alte domenii sunt mai apropiate de suflet, de corpul uman, tehnica nu este atît de uşor de asimilat”.
Conf. univ. dr. ing. Mihai Dorin a moderat lucrările simpozionului, cea dintîi fiind prezentată de prof. univ. dr. ing. Florian Stătescu, decan al Facultăţii de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului din Iaşi. Acesta a amintit de împlinirea a 50 de ani de învăţămînt hidrotehnic modern în Universitatea “Politehnică” din Iaşi, moment ce a fost marcat prin Simpozionul Internaţional “Realizări şi Perspective în Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului” organizat în luna octombrie a acestui an. În prezentare, decanul facultăţii a menţionat ofertele de studii ale instituţiei de la inaugurare pînă în prezent, precum şi evoluţia numărului de absolvenţi şi rezultatele cercetării ştiinţifice. “Au existat preocupări foarte mari în direcţia creativităţii tehnice, care s-au materializat în peste 255 de brevete înregistrate şi participări la saloane naţionale şi internaţionale”, a adăugat acesta.
Tur virtual al Muzeului Petru Poni
Dr. ing. Monica Nănescu, reprezentant al Muzeului Ştiinţei şi Tehncii din Iaşi a realizat un tur virtual al Muzeului memorial “Poni-Cernătescu”, menţionînd figuri de seamă ale învăţămîntului universitar de profil chimic ieşean, printre care Anastasie Obregia, Cristofor Simionescu sau Radu Cernătescu. Camerele casei lui Kogălniceanu, care a fost transformată în muzeu au “o rezonanţă culturală deosebită. Este o casă-monument istoric în care au intrat Nicolae Iorga, A.D. Xenopol, Titu Maiorescu sau Mihai Eminescu”, a continuat Monica Nănescu. La demisolul clădirii se află o mină în care sunt expuse diferite minerale, iar încăperile principale păstrează o parte din mobilierul de epocă, fiind reprodusă ambianţa specifică sfîrşitului secolului al XIX-lea. Oana Florescu a realizat o prezentare a laboratorului de analize chimice al profesorului Petru Poni, completînd discuţia iniţiată de dr. ing. Monica Nănescu.
Pentru învăţămîntul tehnic românesc, numai feedback pozitiv
Lucrările au continuat cu o istorie a învăţămîntului tehnic româesc prezentată de lect. univ. dr. Gabriel Asandului, urmat de prof. univ. dr. ing. Nicolae Ţăranu care a menţionat realizările în cercetare şi educaţie la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii din Iaşi. Prof. univ. dr. ing. Mihail Voicu, membru al Academiei Române – Filiala Iaşi a susţinut lucrarea intitulată “Lunga evoluţie, prin invenţii, spre conceptualizarea principiului de reacţie (feedback)”.
Celelalte lucrări ale simpozionului au tratat despre cercetările experimentale în domeniul ingineriei seismice, trecutul Şcolii de Arhitectură Iaşi sau despre învăţămîntul de inginerie mecanică ieşean.
Pentru a vedea lista completă a lucrărilor prezentate, precum şi autorii lor descărcaţi pliantul simpozionului.